CUM SCHIMBĂM SISTEMUL
Ce se întâmplă în 7 ani dacă nu facem nimic doar ne plângem?
Mulți m-au întrebat asta: cum schimbăm Sistemul?
Cu riscul să par nu-știu-cum, eu îți scriu ce cred:
Schimbarea începe de la tine.
(Clișeu, nu? Dar de unde să înceapă?
De la guvern? De la UE? De la Davos?)
Dar tu cum stai? Tu știi exact ce vrei?
Ți-ai făcut o ierarhie a valorilor personale?
Ai o listă cu cele non-negociabile?
Ai niște obiective clare pentru următorii 3 ani?
Ai un plan de pus în aplicare? Ceva concret?
Iartă-mă că te bombardez cu întrebări.
Ce vreau să zic e că trebuie să începi de la tine.
Chiar cred că România se poate schimba DOAR cu fiecare român în parte.
Bine, doar atât? Lucrezi la tine și puff! se schimbă România?
Bineînțeles că nu:
Începi de la tine, dar nu te oprești aici!
Îți faci un nucleu, un grup de prieteni apropiați, cu idei și valori comune.
Lucrezi împreună cu ei, faci întâlniri (private) regulat.
La un ceai la tine în sufragerie. Discuții, lecturi, idei. Vă puneți în acord viziunea.
Ies chestii foarte interesante. Am făcut asta. Merită.
Dar necesită timp, răbdare, acțiune.
Apoi împreună cu ei organizezi un mic eveniment public.
Ceva mic. Ce vreți voi:
Un concert folk, o conferință, un protest, o proiecție de film documentar (unul cenzurat eventual), o dezbatere, un eveniment caritabil etc.
Singur nu prea poți, de aceea ai nevoie de 3-4 prieteni.
Impactul este foarte puternic, mai ales asupra celor care organizează.
Ei văd, înțeleg că nu mai sunt doar niște pioni în șahul altora.
Învață că pot și ei să mute piese. Și vor să mute și pe viitor.
Imaginează-ți că tu ai face un astfel de grup de acțiune.
Și că în fiecare oraș ar exista un astfel de grup.
Și că grupurile s-ar cunoaște și ar comunica între ele,
apoi s-ar sincroniza și ar face acțiuni la unison.
Hai să lucrăm la asta 7 ani.
Nu trebuie să facă asta 15 milioane de români.
E suficient un procent, o masă critică necesară.
Apoi nu mai trebuie să schimbăm noi Sistemul,
ci Sistemul va trebui să se schimbe singur.
Sau oricum va trebui să ia în calcul noua stare de spirit.
Alternativa:
În loc să facem ceva cu cap și organizat, în următorii 7 ani nu facem nimic.
Doar ne plângem îngroziți de răutatea și nedreptatea Sistemului.
Între timp lucrurile avansează, Sistemul ne calcă mai tare pe cap.
Nu sună prea bine.
*
Trebuie făcut ceva. Oricât de mic.
Eu lucrez la un proiect, în câteva săptămâni îi dau drumul.
Treptat, de la câțiva oameni, de la mic la mare.
Voi pune aici detalii începând de săptămâna viitoare, de luni dimineață.
Fii pe recepție!
Atenție! AȘTEPT RĂSPUNS ! Asta ar trebui să fie o conversație.
Scrie-mi un comentariu dacă te interesează și crezi că are rost!
Sau scrie simplu: ARE ROST.
Cele bune,
Mircea Pușcașu
P.S.:
Lumea e plină acum de oameni zombificați care nu își mai dezlipesc ochii și degetele de pe ecranul smart scrollând nimicuri. Riscă să devină niște dactilopode virtuale cu ochii pierduți în oglinzile negre ale inconștientului colectiv dirijat.
Puțini pot citi texte mai lungi, urmări o idee mai complexă sau aplica o strategie.
De aceea mă bucur că sunt încă mulți oameni care au răbdarea de a citi postările și
mailurile mele.
Bucovina Profundă 
Lasă un comentariu