Petre Baicu s-a născut la 3 iunie 1908 în satul Pleșcoi, comuna Berca jud. Buzău. Satul Pleșcoi a fost atestat prima dată în anul 1489 de către voievodul Vlad Călugărul.
Scurtă piesă de teatru religios primită la redacție de la autor, căruia îi mulțumim.
La început, la ridicarea cortinei, pe scenă se află doar Mama Rizea. Bătrâna stă singură pe bancă și toarce lână ținând fusul în mână și învârtindu-l. Este îmbrăcată în ie și costum popular, așa cum poartă femeile la satele din zona Argeș. Apare ereticul din stănga spectatorilor și dreapta bătrânei. El este bine îmbrăcat, în costum și cravată. Într-o mână are o geantă cu cărți și reviste, iar în cealaltă o biblie sectară.
În cursul dimineţii de 6 martie 2015, ţăranul din Ileni (comuna Mândra, Ţara Făgăraşului), Simion Ghizdavu (foto stânga), a trecut la cele veşnice. Pentru “vina” de a fi făcut parte din Frăţiile de Cruce a ispăşit o pedeapsă de 6 ani de închisoare. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în Penitenciarul Gherla. A fost unul dintre sprijinitorii importanţi ai luptătorilor anticomunişti cu arma în mână din Munţii Făgăraşului. Visul său din tinereţe l-a călăuzit până în ultimul ceas al vieţii. Dumnezeu să-l odihnească cu Drepţii!
Mărturisitorul Ioan Roşca (foto dreapta)– cuvânt la înmormântarea luptătorului anticomunist Simion Ghizdavu:
“Oricât ar vrea cineva să se pună în situaţia altuia, e foarte greu. Închipuiţi-vă că Simion, la 16 ani, a fost arestat. A făcut 6 ani de închisoare la Gherla şi un an de domiciliu obligatoriu la Lăteşti, în Bărăgan. Aş putea să spun multe despre el. L-am auzit când se văita în anchetă la Securitate, era pus în poziţie aşa-zis de gândire, pe prici, cu mâinile strânse între picioare, zile întregi, ore în şir.
Mi-aduc aminte şi de elevul Simion, eram cu o clasă mai mare decât el. Odată, profesorul de limba română a dat o lucrare în care trebuia să scrii despre mamă şi a venit cu lucrarea lui în clasă la noi şi a citit-o. Era şi bun şi talentat. Putea să ajungă într-o altă situaţie.
Totdeauna a fost modest, şi-a dus toate greutăţile cu cinste, fără să facă niciun compromis.
Acum un an, când s-a făcut sfinţirea Monumentului rezistenţei anticomuniste din Făgăraş, a făcut tot efortul, şi deşi bolnav, a venit. Mi-a zis: “La anul nu ştiu dacă mai pot veni”. Şi aşa a fost.
Mă uit la el şi rar am văzut o figură atât de senină şi mă gândesc că toţi cei care am suferit, atât înăuntru, cât şi în afară, în rugăciunile noastre să ne aducem aminte de fratele Simion şi să zicem: Dumnezeu să-l ierte!”
16 iulie 1949 – Padurea Verde, Timisoara
Bucovina Profundă 