Rescrierea istoriei de către hoardele cotropitoare

articol de Mircea Puşcaşu

Rescrierea / distrugerea Istoriei unui neam de catre hoardele cotropitoare nu e o practica nouă. Azi un institut evreiesc, imputernicit de guvernul nostru aservit cotropitorilor, instituie prin lege care variantă a istoriei este cea dezirabilă şi corectă politic şi ameninţă cu puşcăria pe cei ce zic altfel, fie ei istorici, profesori universitari, martori direcţi ai acelei istorii, victime sau urmaşi ai acestora.

Nu foarte demult alt evreu modifica istoria oficială a românilor terorizând profesorii de istorie şi ţara intreagă utilizând (ca împuternicit al statului, şi atunci) violenţa, tortura, anihilarea fizică şi morală.

Eu ştiu că evreii ca naţie sun foarte inteligenţi, pricepuţi şi sunt convins că evreii de rând sunt, ca mine şi ca tine, oameni normali. Dar o seamă dintre ei dau dovadă nouă românilor, de vreo 250 de ani încoace, de un antiromânism patologic. Această minoritate intre evrei, această sectă iudaică, se vădeşte că ne aplică nouă percepte religioase talmudice, străine de Legea Veche, de cele lăsate lor prin Moise, străine de Cele Zece Porunci, străine de orice compasiune umană şi înţelepciune paşnică utile bunei conveţuiri.

Cum poate inţelege cineva raţiunea acelor evrei atunci când îi scot in afara legii acuzându-i de fascism(!) şi genocid pe legionari , care au fost la putere 4 luni de zile in 1940, după care o mână de evrei instaurează regim bolşevic totalitar, iar din ’48 bagă la puşcărie toţi opozanţii de idei, având o predilecţie pentru legionari, instaurând condiţii speciale de exterminare cu închisori, lagăre, deportări, execuţii sumare, ucideri în anchete, în vânătoarea de partizani din munţi, cu foamete, colectivizări, domiciliu forţat, asupra a peste două milioane de români [1], din care peste două sute de mii de români [2] au murit în toate aceste forme de tortură. Apoi după ’89 , urmaşii bolşevicilor se dau victime ţipând că se tem să nu îi violenteze legionarii şi după incă 25 de ani îi scot in afara legii (prin complicitatea Statului), că „legionarii e fascişti” şi „veolenţi”, cică a citit un dipotat, securist recondiţionat şi el, sărmanul [3], scormonind in dex-uri expirate [4] si manuale de clasa XII-a de istorie scrise a la Roller . Culmea tupeului!

Mai jos un articol despre năravuri vechi antiromâneşti ale altuia de tristă amintire: Mihail Roller.

Supranumit „Controller” sau „Micul Stalin”, Mihail Roller a fost un ideolog înflăcărat al stalinismului din România. El s-a născut pe 6 mai 1908, în comuna Buhuşi din Neamţ. Din tinereţe a fost atras de regimul comunist, dar abia în 1926 a devenit membru al partidului, întâi al Partidului Comunist German, apoi al Partidului Comunist Francez.

În Partidul Comunist Român intră în 1931, când revine din străinătate, de la studii. Va ocupa mai multe funcţii în partid, dar una dintre cele mai importante este cea de redactor al revistei „Scânteia”.

„Inginerul Roller” sau „Rolea” a fost arestat de trei ori, dar nu a fost condamnat din cauza lipsei dovezilor. În anul 1940 s-a dus în Basarabia sovietică şi a intrat în Partidul Comunist de la Moscova, devenind coleg de echipă cu Ana Pauker, în cadrul „Institutul de Cercetare Ştiinţifică nr. 205”. În perioada războiului Mihail Roller a făcut Facultatea de Istorie a Universităţii de la Moscova. Întors la Bucureşti în 1944, a urcat rapid în ierarhia partidului. După trei ani, sub redacţia sa, a apărut prima sinteză marxistă de Istorie a României.

Roller era obsedat de ideologia comunistă şi de creşterea vigilenţei pe plan istoric. Istoricii din România tremurau de spaimă la auzul numelui său. S-a ocupat de demascarea devierilor de la liniile partidului, de zdrobirea unor destine şi de falsificarea unor adevăruri istorice.

Nume mari din Istoria României au fost scoase din învăţământul superior, unii dintre ei sfârşind în chinuri în lagărele comuniste. Printre aceştia îi amintim pe Gheorghe Brătianu şi pe Ion Nistor. Opera lor a fost trimisă în fondurile speciale ale bibliotecilor.

În 1949 a fost ales membru al Academiei Române şi laureat al „Premiului de Stat”. A fost unul dintre făuritorii Muzeului Româno- Rus deschis în Bucureşti, şi al Institutului de Învăţământ Superior „Maxim Gorki”.

Sprijinit de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Miron Constantinescu şi Leonte Răutu, lua decizii importante în ceea ce priveşte cazurile care necesitau tortură, anihilare fizică şi morală. Mii de oameni au avut de suferit din cauza obsesiei lui (more…)