Bucovina Profundă

26 ianuarie 2022

STAREA DE RUGĂCIUNE ESTE STAREA FIREASCĂ A SUFLETULUI ORCĂRUI OM

Filed under: cuvintele sfintilor,rugaciune — Mircea Puşcaşu @ 12:46

STAREA DE RUGĂCIUNE ESTE STAREA FIREASCĂ A SUFLETULUI ORCĂRUI OM

deoarece atunci cand sufletul vorbeste cu Dumnezeu se lumineaza si primeste toate darurile Duhului Sfant

tristetea14

Cel care a dobandit harul dumnezeiesc este cel care cunoaste adevarul. Simtirea harului dumnezeiesc este adevarata cunoastere. Orice alta cunoastere este rezultatul gandirii si al dovedirii din insasi starea lucrurilor.

Prin urmare, cea mai dreapta judecata despre suflet si toate problemele vietii o va avea omul care a dobandit harul dumnezeiesc. Omul de stiinta are un camp de vedere stramt si niciodata nu va putea sa indrume drept mersul sufletului, si cu atat mai mult nu va avea o judecata dreapta despre marile probleme ale vietii; spune Sfantul Apostol Pavel: „… si graim, dar nu in cuvinte invatate din intelepciunea omeneasca, ci in cuvinte invatate de la Duhul Sfant” (I Cor. 2, 13-15).

Harul dumnezeiesc este lumina dumnezeiasca ce lumineaza pe om si acesta vede drept realitatile duhovnicesti. Cand mintea omului este acoperita de intunericul patimilor, este asemenea unui orb.

Lumina in mintea omului este cuvantul lui Dumnezeu, care il lumineaza sa vada adevarul, calea lui Dumnezeu. Pasind pe calea cea dreapta a poruncilor lui Dumnezeu (iubirea de Dumnezeu si de oameni) nu se izbeste de stanci si nu cade in prapastia pacatului.

Dupa cum felinarul care este plin cu untdelemn si are si fitil, daca nu se aprinde de la flacara este in intregime intunecat, tot astfel si sufletul, daca nu se face partas harului Duhului Sfant, este stins si intunecat. Lucrarile lui nu sunt curate si trebuie cercetate si sa fie aratate la lumina. „Faclie picioarelor mele este legea Ta, si lumina cararilor mele” (Ps. 118, 105). Si iarasi: „Apropiati-va de El si va luminati si fetele voastre nu se vor rusina” (Ps. 33, 5).

Asadar, acela care are felinarul sufletului sau stins si intunecat are nevoie de focul dumnezeiesc drept carmuitor care sa lumineze felinarul sufletului sau, ca sa discearna faptele lui si sa fie iertate greselile lui prin marturisire. „Umblati cat aveti Lumina, ca sa nu va cuprinda intunericul. Si cel ce umbla in intuneric nu stie unde merge. Cat aveti Lumina, credeti in Lumina, ca sa fiti fii ai Luminii” (In. 2, 35-36).

Hristos este lumina, si adevarul si viata. Hristos lumineaza orice om care vine in lume. Hristos lumineaza sufletul si mintea omului. Numai atunci devine mintea simpla, cand vede lumina cea simpla, care este Hristos. Despre acela care are lumina lui Hristos se spune ca are „mintea lui Hristos” (I Cor. 2, 16).

Cand mintea este simpla, adica luminoasa, atunci toate puterile sufletului sunt luminoase. Si iarasi, cand mintea este intunecata, atunci intreg sufletul este intunecat.

Domnul spune catre invatatorii de lege si catre farisei: „Vai voua, invatatorilor de lege, ca ati luat cheia cunostintei” (Lc. 11, 52). Care este aceasta cheie a cunostintei? Aceasta cheie a cunostintei este harul Preasfantului Duh, care se da prin credinta. Harul Sfantului Duh deschide mintea noastra cea incuiata si intunecata si ii pricinuieste adevarata cunoastere. (more…)

24 ianuarie 2022

OPRIȚI URGENT VACCINAREA COPIILOR!  FEDERAȚIA PRO VITA – Apel către Ministerul Sănătății, cadrele medicale, părinți, educatori și către întreaga societate civilă

Filed under: antivaccin,atitudine,bio-wars,bioetica,pro-vita — Mircea Puşcaşu @ 20:20

opriti urgent vaccinarea copiilor

OPRIȚI URGENT VACCINAREA COPIILOR !

FEDERAȚIA PRO VITA – Apel către Ministerul Sănătății, cadrele medicale, părinți, educatori și către întreaga societate civilă

În contextul demarării, pe data de 26 ianuarie, a vaccinării copiilor de 5 – 11 ani, Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro Vita atenționează Ministerul Sănătății, cadrele medicale implicate în procesul vaccinării, părinții români, educatorii, precum și întreaga societate civilă, asupra riscurilor la care sunt supuși cei mici, prin administrarea, fără justificare, fără discernământ și fără simț de răspundere, a unor tratamente experimentale care pot cauza numeroase îmbolnăviri și decese.

După eșecul demonstrat al campaniilor de vaccinare destinate adulților și adolescenților, soldate cu mii de decese și efecte adverse grave[1], pe de o parte, dar și cu infectări în masă a vaccinaților[2], pe de alta, iată că a venit și rândul copiilor din România să facă parte din acest experiment global, fără precedent în istoria omenirii.

Militând, prin însuși statutul său, pentru protejarea vieții pruncilor născuți și nenăscuți, Federația Pro Vita atrage atenția factorilor decizionali că vaccinarea copiilor reprezintă un act iresponsabil și revoltător, care sfidează apelurile repetate ale comunității științifice internaționale cu privire la riscurile inoculării unor produse medicale pentru ale căror efecte adverse nu își asumă nimeni răspunderea.

 

„Vaccin pentru copii? Este o crimă!”

Având în vedere că statul român a achiziționat 114.000 de doze pediatrice din vaccinul Comirnaty, avertizăm părinții care intenționează să-și vaccineze copiii asupra următoarelor aspecte:

1.  Recent, însuși inventatorul tehnologiei ARNm, Robert Malone, a arătat[3]unor copii sănătoși NU ar trebui să li se administreze vaccinuri Covid-19, deoarece „o genă virală va fi injectată în celulele copiilor tăi. Această genă forțează corpul copilului să producă proteine toxice spike. Aceste proteine cauzează adesea leziuni permanente în organele copiilor”. De asemenea, cercetătorul subliniază faptul că „acest vaccin poate produce schimbări fundamentale ale sistemului lor imunitar. Cel mai alarmant lucru în această privință este că, o dată produse, aceste stricăciuni sunt ireparabile”. Nu în ultimul rând, părinții sunt avertizați asupra faptului că această nouă tehnologie nu a fost testată în mod adecvat, fiind nevoie de cel puțin 5 ani de testare/cercetare înainte de a-i putea înțelege cu adevărat riscurile. „Daunele și riscurile cauzate de noile medicamente se vor evidenția peste mulți ani”, mai spune dr. Malone.

2.  Analiza risc/beneficiu nu justifică vaccinarea copiilor. Peste 16.000 de medici și oameni de știință din întreaga lume au semnat o Declarație[4] prin care au afirmat public că nu trebuie să li se administreze vaccinuri Covid unor copii sănătoși, deoarece:

– riscurile infecției cu SARS-CoV-2 a copiilor sănătoși sub 18 ani sunt neglijabile;

– siguranța pe termen lung a vaccinurilor COVID actuale destinate copiilor nu poate fi determinată;

există riscul unor reacții adverse severe în urma administrării vaccinului. La copiii vaccinați au apărut leziuni fizice permanente ale creierului, inimii, sistemului imunitar și reproductiv, asociate cu vaccinurile pe bază de proteine ​​​​spike SARS-CoV-2;

–  copiii sănătoși, nevaccinați sunt protejați prin obținerea imunității de turmă.

Precizăm că Federația Pro Vita este cosemnatară a acestei declarații internaționale, toate afirmațiile specialiștilor fiind susținute cu zeci de studii privind riscurile vaccinării copiilor[5].   (more…)

EMINESCU ȘI UNIREA

Filed under: Eminescu,România Profundă — Mircea Puşcaşu @ 20:07

eminescu membru carpatii - 164867.jpg-600x394

EMINESCU ȘI UNIREA

La 24 ianuarie 1882, aniversând Unirea Principatelor Române, Mihai Eminescu fonda, împreună cu alți militanți pentru „Dacia Mare”, Societatea „CARPAȚII”, o organizație naționalistă cu caracter semi-secret, ce-și propunea – conform Statutului scos la lumină de Augustin Z. N. Pop – „sprijinirea după puteri a oricărui scop și a oricărei întreprinderi românesci” (Augustin Z. N. Pop, Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1969, P. 301 – 305 – După broșura rară, cu acest titlu – Statutele Societății „Carpații” – apărută la București în 1883, în tipografia Ștefan Mihăilescu din București, str. Covaci 14, imprimerie în care se culegea din 1881 ziarul Timpul  [unde era prim-redactor Eminescu] – n.a.).  Integral la Mihai-Eminescu.Ro – Eminescu urmărit de agenții austro-ungari pentru „Dacia Mare” și Societatea „Carpații”. DOCUMENTE de la Cernăuți și Viena

Maria Filipoiu:

Mihai Eminescu – Promotor al Unirii Principatelor

În Unire e tăria” – Mihai Eminescu

Simbolul culturii naționale – Mihai Eminescu – rămâne un reper fundamental în istorie, unire, tradiție, limbă și neam, cultura națională și universală, valori ce reprezintă poporul roman ca fiind creator de valori spirituale, prin opere de dimensiune cosmică, ce străbat veșnicia.

Ca poet național și mare jurnalist din istoria neamului, remarcabil prin profunzimea gândirii, Eminescu a depășit granițele patriei în care s-a născut, încă din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, fiind în același timp imaginea-simbol a zbuciumului pentru idealul unirii provinciilor istorice românești, care se aflau sub stăpânire străină. Identificat cu însuși sufletul poporului roman, din sânul căruia a ieșit ca un miracol spre a se înălța în cultura universală, poetul de geniu a cuprins în potențialul său creativ, spiritul critic și patriotic la toate problemele majore ale epocii în care a trăit – o perioadă istorică de mari frământări – când națiunile europene își conturau statalitatea.

Eminescu este o conștiinţă de cultură completă.” – Constantin Noica (more…)

22 ianuarie 2022

GRAFENUL ȘI SERURILE COVID – Dr. Geanina Hagima

GRAFENUL ȘI SERURILE COVID

Dr Geanina Hagima a realizat un material video excelent cu informații științifice verificate
– despre grafen,
– despre efectele toxice pe care le poate avea asupra organismului acest material minune ,
– despre dovezile neoficiale ca aceste nanoparticule se afla in vaccinuri si
– despre utilizarea grafenului in realizarea de tehnologii de comunicare cu creierul uman.

Acest material nu are pretentia ca este complet. Nici nu se poate astfel deoarece nanotehnologia este un domeniu foarte vast si complex.  (more…)

18 ianuarie 2022

INTERVIU CU UN SFÂNT. Marin Răducă: Frica trebuie învinsă prin viața în Hristos!

Filed under: Marin Răducă,Miscarea Legionara,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 02:21

INTERVIU CU UN SFÂNT

Marin Răducă: Frica trebuie învinsă prin viața în Hristos!

Interviu realizat de părintele Protos. Teofan Popescu

15 ianuarie 2022

Valeriu Anania – IMN EMINESCULUI în nouasprezece cânturi cu acrostih

Filed under: Eminescu,poezie,România Profundă,sfintii inchisorilor,sfintii români — Mircea Puşcaşu @ 20:31

Mihai-Eminescu-1

Valeriu Anania:

IMN EMINESCULUI  

în nouasprezece cânturi cu acrostih

Starea întâi

E mult de când te’nsinguri spre nopţile de-apoi
Mişcându-ţi veşnicia prin spaţii şi prin noi.
Intrăm cu tine’n lume şi parcă ieri ne-au fost
Năvoadele din care-ţi făcurăm adăpost.
Enciclica serbare. Ne’nvălui în rotund.
Stâlpări de foc se-adună şi’n tine se pătrund.
Cenuşile’nserării pe slove ni le cerni
Umplându-le cu arderi din zorii tăi eterni.

Treapta întâi

Minunea lumii toată-i în ochii tăi oglindă.
Ies taine din vitralii şi’n soare se’nfloresc.
Hotar cu ne’nceputul, văzduhul pământesc
Aprinde roi de patimi când visul tău colindă
Imperii de tăcere din care cânturi cresc:
bucură-te’ntrariparea gândului de-abia’ntrupat
bucură-te somn în care munţii’n capete se bat
bucură-te corn de seară când se pleacă’n vad gorunii
bucură-te logodirea lacului cu raza lunii
bucură-te cel ce nu ştii ceasul bun pe unde-apucă
bucură-te Dor-de-Ducă!
bucură-te chip al ierbii îndrăgit de cer şi ape
bucură-te unda’n care stelele te simt aproape
bucură-te cutezanţa vântului de-a fi subţire
bucură-te că’nainte-ţi neguri prind să se desfire
bucură-te’nmugurire din gândire şi din grai
bucură-te’nveşnicirea Eminescului Mihai!

Starea a doua (more…)

Nichita Stănescu către Eminescu:  ”Mihai, dacă-ai ști cât de tare îmi lipsești”

Filed under: Eminescu,Nichita Stanescu,poezie,România Profundă — Mircea Puşcaşu @ 20:10

Nichita Stănescu către Eminescu 

nichita eminescu 646x404

Mihai, dacă-ai ști cât de tare îmi lipsești

Tu n-ai murit
pentru că eu sunt trupul tău care vorbește cu vorbele tale
Când drag îmi este mie pe lumea asta
cu iubirea ta mă gândesc la amorul tău,
Mihai, dacă-ai ști cât de tare îmi lipsești
ca și ochilor, ca și pietrelor și curcubeilor.
Le-am zis de tine,
că-ntârzii, le-am zis,
că nu treci de sânge ne trebuie să renaști
și nici anapoda de raze ca să ne fii cu noi de față.
Mihai, tu care ești mai tânăr decât mine
gândind în vorbele tale nu mă lăsa să îmbătrânesc
Mihai, nu de înțelepciune duc lipsă,
de cântec, m-auzi ?
de cântec, m-auzi ?
de cântec, m-auzi ?
M-a apucat apoia pietrelor, apoia ierburilor,
m-a apucat apoia fructelor de toamnă, Mihai.
Cineva trebuie să guste această apoie coaptă
și miezoasă
Creierul sâmburos al acestei apoi
nu este creier descreierat.
Ca dovadă timpul ce trece, secunda prea repede ce ni s-a dat
ca dovadă locul tău în sâmburele limbii acesteia
ca dovadă inima ta ce a făcut pat din creierul meu
ca dovadă singurătatea mea
care nu credeam să învăț a muri vreodată.


Articole din Bucovina Profundă despre  (more…)

VOIEVOZII SUFLETULUI ROMÂNESC. Sfântul Eminescu. Pătimirile și martiriul 

Filed under: Eminescu,România Profundă,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 19:47

VOIEVOZII SUFLETULUI ROMÂNESC

Sfântul Eminescu. Pătimirile și martiriul 

Un film de Constantin Ghiţă, 15 ianuarie 2019.

Alte articole :

MOȚA’S ASHES

Filed under: Ionel Moţa,Miscarea Legionara — Mircea Puşcaşu @ 10:49

M O Ț A ‘S   A S H E S

By Mike RienziMota1-aug

„We all of us have the most formidable dynamite, the most advanced weapon of war, more powerful than tanks and machine guns: it is our own ashes!” – Ion Moța, 1935

Who was Ion Mota, described by Roger Griffin as „a fanatical anti-Semite” (1), and why is he and his life important for pro-Western activism? Mota was the „right-hand man” of Corneliu Codreanu, founder and leader of the Romanian Legion of the Archangel Michael, also known as the Iron Guard (2,3). An understanding of the Legionary movement is essential for an understanding of who Mota was as a historical figure, and why he was and is important . Thus, this essay will be not only about Ion Mota, but about Codreanu and the Legionary movement as well.

The seeds of the Legionary Movement were sown in the so-called Student Movement of 1922 (2). Unlike most modern-day American and European university students, a large number of the Romanian students of that day were nationalist and strongly anti-communist. Romanian students were in ferment not only because of the Bolshevik threat and the increasing Marxist propaganda, but also because of a more proximal problem: the domination of Romanian academia by Jews. As Sima tells us (2), in the Faculty of Medicine in Iassy there were 832 Jewish students vs. 556 Romanian students, while Jews as a group made up only a small percentage of Romania’s population. Jews were over-represented in the business and the professions as well, and could well afford to send their children to the best institutions, while the mass of the Romanian peasantry had no such options. The sympathy of these educated and wealthy Jews to Soviet Marxism (as demonstrated by Jacob Schiff and others, being wealthy was no barrier for Jewish participation in „anti-capitalist” Marxism) was another source of irritation for the students. These tensions boiled over and became fixed into the student’s demand for a „Numerus Clauses”; that is, a quota system in which the percentage of Jews admitted to Romanian universities would be directly proportional to their percentage of the population of Romania. Student demonstrations and a student „strike” ensued, as the pro-Jewish government refused to consider the students’ demands. However, by late summer 1923 it was apparent that the will of the students to continue this resistance was dwindling. Many wanted to get on with their studies, and their careers. Corneliu Codreanu, already a figure in Romanian nationalist politics and also heavily involved in the fight for the Numerus Clauses, met with Ion Mota, then the President of the Student Centre of the University of Cluj, to try and find a solution to this crisis. (more…)

13 ianuarie 2022

Jertfa este măsura creştinătăţii noastre – Ion Moța

Filed under: Ionel Moţa,România Profundă — Mircea Puşcaşu @ 16:05

Jertfa este măsura creştinătăţii noastre – Ion Moța

mota - ml

Articolul Măsura creştinătăţii noastre publicat in Cuvântul Studențesc din 1 ianuarie 1936:

 
Stăm iarăși în preajma Crăciunului. Ne-am apropiat oare noi sufletește de el? Asemenea măsuratori de distanțe sufletești nu ne pot fi indiferente, dacă avem o cât de mică credință în Dumnezeu și în adevărul că rosturile și bucuriile vieții nu pot fi temeinic împlinite decât în măsura apropierii de Dumnezeu, in măsura in care procesul de asimilare cerească a facut ceva spor inlăuntrul ființei noastre omenești.

Să ne intrebăm, cum bogatul din Evanghelie întreba pe Mântuitorul: ce trebuie să fi făcut noi pentru a putea zice azi că de Craciunul acesta ne-am apropiat nu numai prin epuizarea foilor calendarului din acest an și prin isprăvile gastronomice de care ne pregătim, ci și printr-o orânduire nouă a sufletului, a adevăratei noastre vieți?

Iar răspunsul nu poate fi numai un interogatoriu asupra formelor și legilor respectate, un examen tehnic asupra conformării la ceea ce e mai mult exteriorul doctrinei creștine: ai furat, ai nedreptățit, ai respectat poruncile in ceea ce au ele oarecum formal, normativ, de reglementare a raporturilor cu semenii? Ci vom fi intrebați dacă a fost ceva viu sufletește în noi, vom fi intrebați ce disoluții sufletești adânci s-au întâmplat în noi și ce reconstrucții interioare pe un alt plan, de jertfa și de prefacere vie.

Cineva care ar cerceta apropierea noastră sufletească de Mântuitorul, ne-ar coborî în acele adâncuri de rană vie în care a fost coborât bogatul căruia Mântuitorul îi cerea o totală disoluție a structurii lui lăuntrice, vânzarea tuturor bogățiilor, arătându-i că simpla conformare oarecum contractuală față de porunci, simpla atitudine aparent corectă dar lipsită de prefacerea vie interioară, nu poate apropia pe om de cer și de mântuire.

Viu, sufletește viu, ce s-a elaborat în viața noastră interioară? Ce biruințe asupra poverilor omenești am repurtat noi, spre a putea să ne simțim astăzi mai apropiați de Mântuitorul care se naște?

Nu știu ce vor zice teologii, despre a căror știință n-am multă cunoștință, dar măsura creștinătații noastre vii eu o văd mai ales în măsura jertfei pentru binele altora; a unei jertfe personale, liber, cu dragoste și cu elan consimțite, fără gând la respectarea formală a nu știu căror reglemente bilaterale dintre noi și Dumnezeu.

Jertfa aceea care e dezlănțuită în noi din dragoste, dintr-o dragoste pentru altceva decât ființa noastră, jertfa aceea care ne inundă pustiindu-ne așezarea omenească a vieții dar ne încălzește totodată cu satisfacții pe care nu le poate cuprinde graiul omenesc, această jertfa e faptul care smulge de pe ființa noastră omenească carapacea nesimțirii față de cele dumnezeiești, și transformându-ne în rană vie (de „soare și sânge”, cum ar zice Radu Gyr), ne pune în directa comuniune cu Dumnezeirea care pătrunde năvalnic și de-a dreptul în sufletul nostru. Și devenim astfel vii sufletește, mai vii, mai creștini.

Jertfa este astfel măsura crestinătații noastre. Cine a jertfit ceva, în acest fel, înțelege și vede mai bine pe Mântuitorul care se naște, și se bucură mai mult, căci simte o apropiere, o comunitate intre o părticică a structurii lui și Dumnezeul cel viu care coboară printre noi.

(more…)

MOȚA ȘI MARIN. MARTIRII

MM

MOȚA ȘI MARIN. MARTIRII

Părintele Dumitru Stăniloae – cuvânt rostit în anul 1992:

“Jertfa acestor doi băieţi viteji are semnificaţia unei ofrande aduse lui Dumnezeu de poporul român. (…)

Această faptă de jertfă supremă pentru creştinism a lui Ion Moţa şi Vasile Marin a meritat să fie cinstită – destul de târziu, la trei ani de la înlăturarea comunismului – printr-un parastas prin care să se pomenească sufletele celor doi martiri ai Crucii şi să se atragă atenţia poporului nostru asupra semnificaţiei majore a acestei jertfe”.

Nicolae Iorga –  Doi băieţi viteji

articol publicat în revista “Lumea nouă”, nr. 1, 1937

„Când, în zilele din urmă, îndepărtam ştirile de o monotonie desăvârsită, în ciuda măcelului zilnic, cu privire la ce se petrece, în miez de iarnă, acolo în nenorocita Spanie, nu ne gândeam că între aceia care şi-au dat viaţa luptând pentru cauza cea bună erau şi aceşti doi fii ai ţării noastre.

Prinşi de un entuziasm care se cere condus şi nu înăbuşit, pentru că altfel rămâne celălat entuziasm, contra căruia Statul nu poate lupta îndeajuns şimai ales singur, încălziţi de o ideie căreia i se închinaseră întregi, ei şi-au zis că e preferabil, decât să facă în România însăşi o agitaţie care nu-i aduce totdeauna bine, să meargă acolo unde nu sunt discursuri şi demonstraţii de stradă, ci omul stă în fiecare clipă în faţa morţii pentru ce crede el că e sfânt şi mare. Şi-au căzut.

Cine ştie ce va ieşi din cumplita furtună care s’a abătut asupra depărtatului pământ latin unde se varsă sânge din toate rănile unui nobil neam. Dar, dacă vreodată vom vedea Spania cum a fost, cum trebuie să fie, se va putea spune la noi, cu înduioşată mândrie, că pentru aceasta au curs câteva picături din sângele scump al tineretului nostru.”

Tatăl lui Petre Roman, bolşevicul Walter Neulender, se lăuda că el a furnizat bateriei de artilerie a armatei bolşevice coordonatele legionarilor români, pe care i-ar fi auzit vorbind româneşte în tranşee.

sursa onlineFlorin Palas / fb

Mircea Eliade – Comentarii la un jurământ

 Vremea, 21 Februarie 1937, nr. 476: (more…)

MARTIRUL, ICOANA LUI HRISTOS. Conferința susținută de Prof. Ion Pătrulescu – monahul Ieronim

Filed under: apologetica,conferinte — Mircea Puşcaşu @ 10:10

MARTIRUL, ICOANA LUI HRISTOS

Conferința susținută de

Prof. Ion Pătrulescu – monahul Ieronim

Timișoara, 10 noiembrie 1998:

Partea a doua: (more…)

11 ianuarie 2022

Suflet de român lângă suflet: BUCOVINA PROFUNDĂ

Filed under: Bucovina profundă,România Profundă,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 21:01

Suflet de român lângă suflet:

BUCOVINA PROFUNDĂ

Sigla BP

 

Am mai trecut un an nebun și, Slavă Domnului!, am reușit să rezistăm întregi la cap (cei mai mulți dintre noi). Sutem pe Telegram t.me/bucovinaprofunda de 2 ani și s-au adunat peste 5 mii de abonați. Site-ul bucovinaprofunda.com există de vreo 12 ani și pe Facebook suntem prezenți de vreo 10. Tranșee digitale, pentru războaiele recente care luptă pentru teritorii din mințile și inimile voastre.

Vreau să mulțumesc vouă, tuturor cititorilor noștri inteligenți pentru contribuțiile voastre valoroase din acest an, fie că au fost traduceri, link-uri, observații, comentarii, donații, cuvinte de încurajare, rugăciuni sau gânduri bune! Voi sunteți Bucovina Profundă!

Cer iertare pentru lipsuri, stângăcii, scăpări, exagerări sau deznădejdile mele!

Mă rog ca Dumnezeu Preabunul să ne dăruiască tuturor in noul an
– tihnă in mijlocul furtunii,
– luminarea minții,
– inimă plină de dragoste,
– grijă duioasă pentru ceilalți,
– gânduri și cuvinte care să alunge fricile, din noi și din ceilalți, și să semene curaj și dragoste frățească!
Plus încredere totală și liniștită în Dumnezeu, așa cum are încredere pruncul de țâță în mama lui!

Mulțumesc tuturor celor care au trimis donații și au contribuit astfel, umăr la umăr și inimă la inimă, la acțiunile asociației Bucovina Profundă.
Pentru cei ce vor să ne susțină las aici numărul de cont  (more…)

7 ianuarie 2022

ESENȚIAL! Despre serurile pandemice și cenzura globală. Dr.Robert Malone la Joe Rogan – 31 dec. 2021

Filed under: antivaccin — Mircea Puşcaşu @ 22:45

ESENȚIAL! Despre serurile pandemice și cenzura globală

Dr Robert Malone la Joe Rogan – 31 dec. 2021

Descărcați, studiați, distribuiți!

(more…)

AGENDA DOMINAȚIEI MONDIALE

AGENDA DOMINAȚIEI MONDIALE

Propagandă, transhumanism, supraveghere, control, pandemie, încălzirea globală, redefinirea societății și a conceptului de om. Totul pentru binele tău, pentru că elitelor oculte dominatoare le pasă de tine și de bunica ta.

Agenda e incepută de Clubul de la Roma și continuată de World Economic Forum.

Un rezumat excelent în mai puțin de 4 minute.

 

 

NU VEI PUTEA REZISTA FĂRĂ HARUL LUI DUMNEZEU

Filed under: apocalipsa,Parintele Iustin,rugaciune — Mircea Puşcaşu @ 22:12

NU VEI PUTEA REZISTA FĂRĂ HARUL LUI DUMNEZEU

Părintele Justin Pârvu:photo_2022-01-07_21-18-35

Dacă nu vom avea rugăciune cu străpungerea inimii, nu vom rezista la tot atacul psihologic, pentru că au metode nevăzute de reeducare a minții. Astăzi mi se pare că nepasarea este cel mai greu păcat. Nu mai simțim nimic la rugăciune, nu avem lacrimi de pocăință.

Vor veni vremuri în care numai cei ce vor simți harul lui Dumnezeu vor putea distinge binele de rău. Cu mintea omenească va fi cu neputință de ales între bine și rău. Vor fi mari înșelări și numai harul lui Dumnezeu ne va putea izbăvi de ele.

Așadar, rugați-vă, rugați-vă să nu cădeți în ispita înșelării! Pentru că numai prin rugăciune putem primi harul lui Dumnezeu. Dacă nu ne rugăm și perseverăm în lenevia și nepăsarea noastră fără pocăință, atunci este posibil să pierdem instinctul îndreptării. Să ne ferească Dumnezeu să pierdem instinctul îndreptării!

(more…)

6 ianuarie 2022

A S T Ă Z I

Filed under: poezie,praznicar,tropar,tropare — Mircea Puşcaşu @ 21:16

A S T Ă Z I

icoana_botezului_domnului

Astăzi, harul Sfântului Duh,

în chip de porumbel, peste ape se pogoară.

Astăzi, Soarele cel neapus a răsărit,

şi lumea cu lumina Domnului se luminează.

Astăzi, luna cu raze luminoase luminează pământul.

Astăzi, stelele cele luminoase, cu lumina strălucirii lor, lumea înfrumuseţează.

Astăzi, norii rourează din cer omenirii ploaia dreptăţii.

Astăzi, Cel nefăcut, de bunăvoia Sa, este atins cu mâna de către făptura Sa.

Astăzi, Proorocul şi Înaintemergătorul se apropie de Stăpânul,

şi cu frică stă înaintea Lui văzând pogorârea lui Dumnezeu la noi.

Astăzi, apele Iordanului se prefac în vindecări, cu venirea Domnului.

Astăzi, toată făptura se adapă cu curgeri tainice.

Astăzi, păcatele oamenilor se curăţesc în apele Iordanului.

Astăzi, raiul s‑a deschis oamenilor

şi Soarele dreptăţii ne luminează nouă.

Astăzi, apa cea amară, care era în vremea lui Moise,

se preface în dulceaţă poporului, cu venirea Domnului.

Astăzi, ne‑am izbăvit de plânsul cel vechi

şi ca un Israel nou ne‑am mântuit.

Astăzi, ne‑am izbăvit de întuneric

şi cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu ne‑am luminat. (more…)

31 decembrie 2021

Să vă fie anul-an,/ suplu ca pe râuri unda,/ să nu fie bolovan/ peste suflete secunda…

Filed under: Nichita Stanescu,poezie,România Profundă,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 12:55

Nichita Stănescu:

Caută să nu rănești

făptura lui pretutindeni, – gândul,

făptura spiritului, – cuvântul,

făptura făpturii, dragostea;

îți zic!


Să vă fie anul-an,/ suplu ca pe râuri unda,/ să nu fie bolovan/ peste suflete secunda…

”Clopotele norilor,

cu ding-danguri de ninsoare,

la-nceputul orelor,

iată-le, bat ora mare.

Crugul anului se schimbă,

un cuvânt rămâne-n urmă,

însă prea frumoasa limbă

niciodată nu se curmă,

ci azvârle înainte noi urări,

numai de bine,

prevestite de cuvinte

ninse sus, în înălțime:

Să vă fie anul-an,

suplu ca pe râuri unda,

să nu fie bolovan

peste suflete secunda,

(more…)

17 decembrie 2021

VIRUSAREA LEGITIMITĂȚII. Da’ dumneavoastră cine sunteți să-mi ziceți când și cum să dau noroc?

Filed under: bio-wars,bioetica,dictatura,totalitarism — Mircea Puşcaşu @ 03:16

Florentin-Tuca_Tuca-Zbarcea-Asociatii-e1586434678608-450x675 (1)

VIRUSAREA LEGITIMITĂȚII

Un articol de Florentin Țuca

Da’ dumneavoastră cine sunteți să-mi ziceți când și cum să dau noroc?

Câteva observații despre virusarea legitimității în post-democrație

(Articolul este scris acum un an, vedeți ce s-a schimbat și ce este la fel!)

Se apropie Crăciunul, dar, spre deosebire de anii din urmă, bucuria, verva și nerăbdarea asociate întâmpinării sale par să fie umbrite de angoase, anxietăți și temeri. Iar peste toate emoțiile negative generate de isteria virozei poreclite „pandemie” tronează întrebarea în care „normalitate” ar urma să amplasăm această sărbătoare: cea „veche”, a Crăciunului fericit și împlinit, ori cea „nouă”, a Crăciunului ilicit și implicit?

Este o întrebare la care s-au grăbit să răspundă tot soiul de birocrați și tehnocrați, oengiști și fripturiști de la noi ori de peste mări și țări, alături de armata de „analiști” și „influențări” care inspiră păreri și expiră verdicte, într-un grețos exercițiu de respirație gură la bani. Pe cei din urmă îi las deoparte, pentru că respirația gură la bani est un modus vivendi al presei oficiale (mainstream) care ar merita o analiză separată. Deoparte las, deocamdată, și dezgustul provocat de împărțirea normalității în „proaspătă” vs. „vetustă”, „en vogue” vs „demodată”, „pe stil nou” vs „pe stil vechi”.

Ceea ce mă preocupă pentru moment este un subiect intim legat de emfatica fermitate cu care diverși funcționari (publici ori privați) și „oficiali” (“experți” locali sau internaționali, după caz) ne avertizează că ar cam trebui să ne pregătim pentru un Crăciun altfel, un Crăciun în care biserica este focar de infecție, familia – septică, prietenii – agenți patogeni, iar singurii colindători cu licență sunt membrii ziselor „forțe de ordine”. Sunt avertismente care ne amintesc de felul în care ne-au fost interzise rugăciunile de Paște, plimbarea în parc, educația la școală, dansul la nuntă, fotbalul la stadion și zâmbetele pe stradă. Iar asemenea avertismente și predicții îmi ridică la fileu subiectul prezentei luări de cuvânt. Este subiectul pe care l-aș numi al legitimității: cine și în ce temei are dreptul să avanseze asemenea profeții și să decreteze astfel de verdicte? Cine și în ce temei ne poate confisca Sărbătoarea Crăciunului? Cine și în ce temei ne poate limita din vârful peniței ori al microfonului drepturile noastre constituționale numite libertatea de conștiință și de religie, dreptul la educație, libertatea de expresie, libertatea de mișcare și de întrunire, plus dreptul la intimitate?

Nu-mi propun o analiză juridică detaliată a acestor întrebări, dar nici nu vreau să evit creionarea – fie și sumară- a unui răspuns din perspectivă constituțională și legală, aplicabil în jurisdicția autohtonă. Până la acea schiță de răspuns, tehnică și rece, ce mă frământă și mă înfierbântă sunt două nedumeriri atehnice și calde, legate mai degrabă de perspectiva psihologică asupra acestor verdicte și amenințări: aroganța emitenților (1) și pasivitatea receptorilor (2). În ciuda acestei aroganțe primite cu o pasivitate vecină cu resemnarea, drepturile fundamentale garantate de Constituția națională nu pot fi limitate decât prin lege (3).

1.  O doamnă doctor pediatru specializată, potrivit informațiilor furnizate de Wikipedia, în tuberculoză și HIV[3], numită Soumya Swaminathan, funcționar al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), declara în vară că planeta (deci „planeta”, nu cabinetul ei pediatric!)  nu se va putea întoarce la stilul de viață pre-pandemic („pre-pandemic lifestyle”) înainte de 2022 și nu fără continuarea politicilor de „distanțare socială”, de purtare a măștilor de așa-zisă „protecție” și de vaccinare în masă.[4]

Un domn fondator de corporație IT din Valea Silicoanelor și de fundație așa-zisă „filantropică”, numit Bill Gates (numit, dar neales de nimeni), confirma, în acord cu doamna pediatru, că lumea (adică „planeta” – „the world”!) nu va reveni la normal decât peste unu-doi ani și doar după administrarea generalizată a unui vaccin.[5] Același domn argumenta zilele trecute la CNN că restaurantele și barurile vor trebui menținute închise până în 2022.[6] (more…)

OPȚIUNEA BENEDICT – Rod Dreher. O strategie pentru creștini într-o lume post creștină

Filed under: carte — Mircea Puşcaşu @ 02:49

OPȚIUNEA BENEDICT – Rod Dreher

O strategie pentru creștini într-o lume post creștinădreher-op-benedict

Autorul Rod Dreher este un gânditor și scriitor american recent convertit la Ortodoxie.

„Opțiunea Benedict este deja cea mai discutată și importantă carte religioasă a deceniului”
David Brooks, The New York Times

„Cred că fiecare creștin ar trebui să citească această carte. Rod Dreher este strălucitor, profetic și înțelept. Chiar dacă nu sunteți de acord cu tot ce scrie în această carte, sunt multe avertismente de care să țineți seamă, și obiceiuri de pus în practică”
Russell Moore, președintele Comisiei de Etică și Libertate Religioasă a Convenției Baptiste din Sud

„Este genul de carte pe care o voi folosi pentru a-i face pe oamenii din parohia mea să o citească și să o discute. Va fi foarte utilă pentru aceia care vor trebui să se afle în prima linie.”
Carl R. Trueman, Seminarul Teologic Westminster

„Un plan de acțiune inteligent și optimist pentru creștinii care încep să-și dea seama cât de ostilă este cultura americană pentru credința lor.”
Mollie Ziegler Hemingway, senior editor, The Federalist

Cartea se poate comanda de pe site-ul editurii Contra Mundum:  (more…)

TOTUL A RĂMAS VALABIL

Filed under: antivaccin,bio-wars — Mircea Puşcaşu @ 01:28

TOTUL A RĂMAS VALABIL

Acum 18 luni eram cu Dr Răzvan Constantinescu, Pompiliu Diplan și încă doi amici in holul hotelului Unirea din Iași. Am discutat 2-3 ore, protagonistul a fost Răzvan Constantinescu, mare parte s-a filmat, s-a făcut și un trailer, teaser etc. Filmul a fost imediat pus pe net și a fost văzut de multe milioane de oameni. YouTube l-a interzis rapid și prompt, deși l-am urcat in mai multe locuri și variante.

Ce-am discutat atunci (iunie 2020) rămâne perfect valabil și azi. Cine nu a înțeles nici până astăzi ce se întâmplă, greu va pricepe vreodată.

Convingeți-vă:

3 decembrie 2021

PETRE ȚUȚEA – MAIEUTICA ROMÂNISMULUI. VIDEO documentar TVR, realizat de Radu Găină. Articole conexe

PETRE ȚUȚEA – MAIEUTICA ROMÂNISMULUI

VIDEO documentar TVR, realizat de Radu Găină

Alte articole :

PETRE ȚUȚEA – ROMÂNUL ABSOLUT

Filed under: Miscarea Legionara,Petre Țuțea,România Profundă,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 12:09

PETRE ȚUȚEA – ROMÂNUL ABSOLUT

„UN COLOS INTELECTUAL ÎNTR-UN SUFLET DE COPIL”tutea +

Moto: „Definiţia mea este: Petre Ţuţea, românul. Am apărat interesele României în mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire şi suferinţă. Şi convingerea mea este că suferinţa rămâne totuşi cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumnezeu”.

COPILĂRIA ȘI ANII DE ȘCOALĂ

Fiul Anei Simon Țuțea și al preotului Petre Bădescu, Petre Țuțea se naşte la 6 octombrie 1902, în satul Botenii de Muscel, (judeţul Argeş). Crescut în spațiul tradițional al satului românesc de mama sa, analfabetă, pe care avea să o numească, de fiecare dată cu mândrie, „ţăranca din Boteni” – copilul Petre Ţuţea începe să vorbească abia la 4 ani.

După absolvirea Școlii primare din Boteni (1913), Petre Țuțea urmează cursurile Gimnaziului „Dinicu Golescu” din Câm­pulung Muscel între 1913 – 1917. Din 1917 își va petrece trei ani la Boteni în casa părintească din cauza războiului în timpul căruia școlile funcționau cu intermitență, iar profesorii erau sub arme. În 1920, la sugestia consăteanului și a colegului său Ion Chelcea, cunoscut etnograf mai târziu, se duce la Cluj, se înscrie în clasa a V-a la Liceul „George Barițiu” – pe atunci cea mai bună şcoală din principat – și, în 1923, promovând ultimele două clase ale cursului superior (a VII-a și a VIII-a, pe atunci) într-un singur an, absolvă liceul și își susține examenul de bacalaureat.

Fosta capitală a Transilvaniei îl cucereşte cu insolitul ei. Hotărât să-și continue studiile aici, în toamna lui 1923 se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Cluj și acceptă să-l mediteze pe Sevastian Ciupagea, un căpitan de armată ca să se poată întreţine. Ca student, Țuțea excelează la istorie și filosofie impresionând cercurile intelectuale ale vremii prin stilul oratoric de excepție cu care reușește de fiecare dată să-și îmbrace discursul inedit: „O namilă de om, cu verb potopitor de gigant. Nu exagerez. Cei care l-au ascultat trei, patru, cinci ore vorbind încontinuu de toate cele, fără să dea voie altuia să strecoare vreun cuvânt, vor recunoaște că n-am exagerat cu nimic în caracterizarea de mai sus. Petre Țuțea era un geniu verbal, singular în generația lui, care n-a dus lipsă de vorbitori străluciți. El și-a revărsat cu generozitate geniul, fără niciun gând de răsplată materială”[1]. Frământat o viață întreagă să înțeleagă procesul cognitiv al omului și dorința lui de a crea lucruri noi, originale, ajunge să afirme la amurgul vieții că: „Omul gândește predicativ sau, mai precis propozițional și sistemic. Când este autonom, nu pune pecetea originalității nici pe afirmațiile, nici pe negațiile lui. Originali sunt numai idioții, că nu seamănă cu nimeni”[2]. Deși a fost de la bun început un fenomen, Țuțea s-a socotit mereu un „om construit, iar nu inspirat”. În 1929 absolvă cursurile Universității din Cluj, obținând licența și docto­ratul în drept cu calificativul Magna cum Laudae, cu o lucrare privind contenciosul administrativ.

ÎN ARENA POLITICĂ (more…)

Mărturii despre Corneliu Codreanu

Mărturii despre Corneliu Codreanu

czc nunta

Nicolae Steinhardt:

”Eu nu l-am cunoscut pe Codreanu. Însa dupa informatiile pe care le-am cules de pretutindeni era un om de caracter, cinstit si capabil. Uciderea lui monstruoasa de barbarii de oameni platiti ai lui Carol al II-lea, strangularea si impuscarea in ceafa, fiind legat de maini si de picioare cu lanturi, facand din el un martir, trebuie sa impresioneze orice om cu constiinta civica si sa-i dea de gandit asupra unei singure atitudini de viata: respectul mortii, spre a nu-i mai intina memoria cu acuzatii superflue cand nu mai era in viata.” (Nicu Steinhardt în dosarele Securităţii (1959-1989). Selecţia documentelor: Clara Cosmineanu şi Silviu B. Moldovan, Ed. Nemira, 2005, p.395;  Arhivele CNSAS, fond informativ, dosar nr. 207, volum 5, ff. 100-101, P 191 – 195)

Nicholas Nagy-Talavera, scriitor ungur, de origine evreiasca :

”Deodată s-a produs o rumoare prin mulţime. Un bărbat chipeş, smead, înalt, îmbrăcat într-un costum alb, românesc, a intrat în curte călărind un cal alb. S-a oprit aproape de mine. N-am putut vedea nimic monstros sau rău în el. Ba chiar dimpotrivă. Zâmbetul său copilaros, sincer, radia asupra mulţimii celor săraci şi părea să fie una cu mulţimea şi totodată în mod misterios, departe de ea. Carisma este un cuvânt nepotrivit pentru a defini forţa stranie emanată de acest om. Poate el aparţinea pur si simplu pădurilor, munţilor, furtunilor de pe culmile Carpaţilor acoperite cu zăpadă, sau lacurilor şi vânturilor. Şi astfel stătea în mijlocul mulţimii în tăcere. Tăcerea sa era elocventă; părea mai puternică decât noi, mai puternică decât ordinul prefectului care i-a interzis să vorbească. O ţărancă bătrână şi ofilită şi-a făcut cruce şi ne-a şoptit: “E trimis de Arhanghelul Mihail”. Apoi clopotul trist al bisericii se porni să bată şi slujba, care preceda întotdeauna adunările legionare, începu. Impresiile adânci, create în sufletul unui copil, dispar cu greu. De mai mult de un sfert de veac n-am uitat niciodată întâlnirea cu Corneliu Zelea Codreanu.” (Nagy- Talavera, Nicholas, O istorie a fascismului în Ungaria şi România. Ed. (evreiasca) Hasefer, Bucuresti, 1996; ed. orig. 1971, în engl.).

Andreas Hillgruber, istoric evreu-german:

”Legiunea Arhanghelului Mihail, întemeiată în 1927, era creaţia exclusivă a lui Corneliu Zelea Codreanu, un om plin de pasiune politico-religioasă. Antisemitismul Mişcării era de natură religioasă şi naţională, nu rasistă. Obiectivul lui Codreanu era înlăturarea pseudo-democraţiei din România şi reînnoirea statului român printr-o conducere autoritară, înrădăcinată solid în creştinismul ortodox. Principiile Mişcării izvorau,fără îndoială, dintr-un profund patriotism autentic.” (Andreas Hillgruber, Hitler, Konig Carol und Marschall Antonescu, Ed. Franz Steiner Verlag Gmbh, Wiesbaden, 1954).

Zigu Ornea, istoric evreu: (more…)

30 noiembrie: 83 de ani de la asasinarea lui Corneliu Codreanu, din ordinele Regelui Carol al II-lea

czc 220px-Corneliu_Zelea_Codreanu30 noiembrie: 83 de ani de la asasinarea lui Corneliu Codreanu, din ordinele Regelui Carol al II-lea

Pe 30 noiembrie 1938, în dreptul pădurii Tâncăbești, liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, era asasinat de către jandarmii care îl escortau spre închisoarea Jilava.

Alături de Codreanu, jandarmii i-au asasinat prin ștrangulare pe alți 13 legionari: Constantinescu Nicolae, Caranica Ion, Belimace Doru – „Nicadorii”, Caratănase Ion, Bozântan Iosif, Curcă Ștefan, Pele Ioan, State Gr. Ioan, Atanasiu Ioan, Bogdan Gavrilă, Vlad Radu – „Decemvirii”.

În comunicatul Parchetului Militar al Corpului II Armată de a doua zi, procurorii au mințit, povestea oficială despre eveniment fiind aceea că inculpații ar fi încercat să fugă de sub escortă, jandarmii fiind nevoiți să-i împuște.

„În noaptea de 29-30 noiembrie a.c. s-a făcut un transfer de condamnați de la închisoarea R. Sărat la București – Jilava.

În dreptul pădurii ce corespunde kilometrului 30 (in realitatea la km 40 – nota mea) de pe șoseaua Ploiești – București, pe la orele 5, automobilele au fost atacate cu împușcături de necunoscuți care au dispărut și în acel moment transferații, profitând de faptul că transportul se făcea în automobile Brek tip jandarmi, deschise și pe timp de noapte cu ceață deasă, au sărit din mașini, îndreptându-se cu vădită intenție de a dispărea în pădure.

Jandarmii, după somațiile legale, au făcut uz de armă[…] Atât Parchetul militar al Corpului II Armată, pe teritoriul căruia s-a întâmplat cazul, cât și parchetul civil, fiind înștiințate, au venit la fața locului și au constatat în mod oficial moartea celor numiți mai sus, de către medic, prin încheierea de proces-verbal.

A autorizat înmormântarea cadavrelor, rămânând mai departe în cercetarea cazului.

Comandantul militar, după propunerea parchetului și pentru motive de ordine publică, a aprobat ca înmormântarea să se facă la subcentrul militar Jilava, fapt ce s-a executat în dimineața zilei de 30 noiembrie a.c. prin îngrijirea închisorii militare Jilava”, se arăta în comunicatul publicat în ziarul Universul.

În realitate, însă, asasinatul a fost pregătit minuțios de către autoritățile ce trebuiau să vegheze la respectarea legii. Istoricul George Damian scrie că regele Carol al II-lea, care dusese țara într-o situație dezastruoasă pe plan extern, a căutat să obțină ajutor și garanții din partea marilor puteri, dar rând pe rând, Londra, Parisul și Berlinul l-au refuzat. Mai mult, Franța și Marea Britanie, „aliații naturali” ai României, i-au sugerat suveranului să se înțeleagă cu Germania.  (more…)

Pagina următoare »

%d blogeri au apreciat: