”Școala este agenția de publicitate care te face să crezi că ai nevoie de societate așa cum este.” – Ivan Illich
10 septembrie 2019
16 martie 2019
Vasile Astărăstoae – Dragostea dintre mamă și copil se percepe intrauterin. VIDEO
Vasile Astărăstoae – Dragostea dintre mamă și copil se percepe intrauterin. VIDEO
Prof. Univ. Dr. Vasile Astărăstoae explică:
Dragostea dintre mamă și copil se percepe intrauterin, iar copilul este influențat extrauterin.
Cea mai importantă pentru un copil este afecțiunea maternă – din pântecele mamei și până la îmbrățișarea oferită după naștere, în timpul alăptării.
Interviu realizat în cadrul Lunii pentru Viață, (more…)
9 octombrie 2018
Prima mea întâlnire cu… corectitudinea politică. Articol de Vasile Astărastoae
Prima mea întâlnire cu…
corectitudinea politică
Articol de Vasile Astărastoae
Pentru cei care idealizează tot ce vine din vest și bagatelizeaza tot ce este autohton m-am decis (deși nu o fac frecvent) să relatez o amintire.
Prin 1995 – 1996, nu rețin exact data, am fost invitat la o sesiune de dezbateri cu tema Bioetică și genetică în Luxemburg. Organizatorii, (un centru catolic afiliat Universității din Luxembourg), asigurau taxa de congres și masa. Bineînțeles, fiind la începutul carierei mele în Bioetică, m-a onorat invitația și am făcut toate eforturile pentru a participa. La acea conferință, au fost prezenți 60 de participanți din Uniunea Europeană, noi românii, fiind singurii din afara ”spațiului european”. În prima zi, printre vorbitori a fost și un genetician francez, (nu un nume recunoscut, de aceea pentru a-l identifica ar trebui să caut în arhivă și chiar nu merită acest efort), care, cu aroganța caracteristică francezilor, și-a început expunerea în felul următor: ”Deși sentimentele mele de ateu sunt jignite de faptul că în această sală este afișat un crucifix și sunt persoane îmbrăcate în preoți, totuși am să vă spun câteva lucruri.”. Expunerea sa era plină de platitudini și, în același timp, dovedea că nu are nici cele mai elementare cunoștințe de etică și bioetică. Am așteptat o reacție a sălii. Liniște. Nimeni nu a luat cuvântul. Nici măcar pe marginea prezentării. Atunci, am cerut cuvântul și am spus că: ”Sentimentele mele de creștin sunt jignite de afirmațiile vorbitorului și mă aștept ca în spiritul politeței franceze să-și ceară scuze. Cu atât mai mult cu cât într-o sală, aparținând unui centru catolic, vorbitorul știa că va găsi un crucifix și nu portretul lui Marx.”. Am mai făcut câteva comentarii cu privire la conținutul științific al prezentării, (pentru cei care nu știu, începutul carierei mele universitare a fost la Genetică), după care m-am așezat. Aceeași liniște în sală. A urmat pauza de masă. Nu cunoșteam pe niciunul dintre participanți și de aceea am fost uimit când absolut toți s-au înghesuit în jurul meu și m-au invitat să stau cu ei la masă. A făcut ordine decanul Facultății de Teologie din Luxembourg, care a spus că voi sta cu staff-ul la masă. În timpul mesei, toți m-au felicitat pentru intervenție, dar m-au întrebat un lucru, care atunci m-a siderat: ”Nu vă este frică de repercursiunile din universitate pentru intervenția dumneavoastră? Oricare dintre noi, dacă am fi avut o asemenea intervenție, am fi fost raportați și a doua zi am fi fost excluși din universitate, chiar si dintr-o universitate catolică.” Am rămas uimit. Am răspuns ”aceasta a fost opinia mea și nu văd de ce universitatea trebuie să mă cenzureze.”. Și am primit următoarea replică ”Ce fericiți sunteți că puteți să vă susțineți deschis opiniile. Asta deoarece încă nu știți ce înseamnă corectitudinea politică.”.
Acest episod m-a marcat mai mult decât am conștientizat și de aceea peste tot unde am fost am militat pentru libertatea de opinie și împotriva așa-zisei corectitudini politice.
P.S.1: Celor dezamăgiți de rezultatul referendumului le transmit că ar trebui să fie mândri. O inițiativă civică a adunat în jurul ei peste 3 milioane jumătate de aderenți. Niciun partid politic, în ultimul timp, nu a avut un număr de simpatizanți atât de mare. (more…)
3 mai 2018
Cazul Alfie și „umanismul”secolului XXI. Articol de Vasile Astărăstoae
Cazul Alfie și „umanismul”secolului XXI
articol de Vasile Astărăstoae
O știre: „După ce Alfie a fost deconectat luni de la aparatele, care îi susţineau viaţa, s-a stins din viață în noaptea de vineri spre sâmbătă”. Ce se ascunde în spatele acestei știri? „Umanismul” secolului XXI.
Alfie era un copil, care era ținut în viață prin suport artificial. La un moment dat, spitalul și medicii au decis că e prea costisitor și inutil să-l trateze și au propus deconectarea. Părinții s-au opus și au apelat la justiție. Justiţia britanică a respins solicitarea părinţilor lui Alfie, Kate James şi Tom Evans, de a obliga spitalul să continue îngrijirile medicale și a hotărât ca Alfie trebuie să moară. Părinții au solicitat atunci externarea. Justiția a respins această solicitare. Părinții au primit susținerea guvernului italian, care i-a oferit cetățenia lui Alfie pentru a facilita transferul său la spitalul pentru copii Bambino Gesu din Roma, unde medicii catolici italieni doreau să continue gratis efortul de a-l salva. Dar Justiția le-a interzis să-l transfere. Astfel, Kate și Tom au epuizat toate instanțele britanice și deși au apelat chiar și la CEDO, nimeni nu i-a ascultat. S-a făcut dreptate. Alfie a murit.
Cum au fost motivate deciziile?
Au fost invocate dreptul la o moarte demnă, interesul minorului și interesele societății. Din punct de vedere juridic este o pseudo-argumentație. Cu excepția țărilor care au legalizaat euthanasia (și Marea Britanie nu se găsește printe acestea) nu există legislație, care să consacre un drept la moarte. Dimpotrivă, se protejează dreptul la viață.
Cazul Nancy Cruzan, SUA. Nancy Cruzan se afla de şapte ani în stare vegetativă permanentă, după un accident de automobil suferit în 1983. Era menţinută în viaţă prin alimentaţie artificială prin tub. În 1987, s-a cerut să i se scoată tubul de alimentare ca ea să poată muri. În 1988, Curtea Supremă a Statului Missouri a respins cererea pe baza interesului absolut al statului în menţinerea vieţii. În 1990 Curtea Supremă a SUA a susţinut opinia celei din Missouri cu un vot de cinci la patru.
Dar să spunem că acceptam că există un drept la moarte. Cine îl exercită? Cine hotărăşte când să mori? Medicii, judecătorii, administrația, legislaţia, individul, familia? Ce se întâmplă când persoana este în comă sau nu are discernământ? Întrebările acestea nu sunt noi și au fost puse în anii 1960, când tehnologia medicală a fost revoluţionată astfel încât funcţiile vitale ale organismului uman au putut fi susţinute artificial pentru perioade îndelungate de timp (dar cu costuri foarte mari). Răspunsul a fost dat din 1991. Cazul de referință (care a devenit izvor de drept) a fost cazul Helga Wanglie.
Helga Wanglie, o bătrână de 87 de ani, se afla de peste un an în stare vegetativă permanentă, conectată la un respirator. Spitalul, unde era internată pacienta, a făcut apel la justiţie, în ianuarie 1991, pentru a decide asupra oportunităţii prelungirii îngrijirilor medicale. Curtea de Justiţie a hotărât că numai familia poate hotărî în această privinţă. Statul și Justiția pot interveni doar prin adoptarea de garanţii procedurale, ţinând cont de posibilitate unor excese în care familiile lipsite de scrupule să dorească să întrerupă tratamentul în mod nejudicios. Cu alte cuvinte, doar părinții lui Alfie puteau decide.
Viața și sănătatea sunt drepturi naturale care țin de intimitatea și autonomia persoanei. În sec. XIX, John Stuart Mill, în eseul său „Despre libertate” (On Liberty), apăra valori ca intimitatea și autonomia personală în opoziție cu puterea din ce în ce mai mare a guvernelor asupra cetățenilor; intimitatea și autonomia personală devin condiții de limitare a ceea ce guvernele pot sau nu pot impune cetățenilor. Stuart Mill susține că singurul scop pentru care poate fi exercitată puterea asupra unui membru al societății, împotriva voinţei sale, este pentru a preveni lezarea drepturilor altora. Prin ce lezau Alfie și părinții săi drepturile altora?
S-a spus că sumele mari utilizate pentru al ține în viață pe Alfie ar putea fi utilizate în alte proiecte cu un număr mai mare de beneficiari și cu o eficență superioară. Dar chiar daca acceptăm utilitarismul (o cota cât mai mare de fericire pentru cât mai mulți) acesta se poate aplica doar pentru fonduri publice. În cazul lui Alfie cheltuielile erau suportate din fonduri private. Și în plus cu o asfel de gândire putem cădea în capcana unor concepte promovate de naziști – eutanasia economică și darwinismul social.
28 aprilie 2018
Vasile Astărăstoae – Olivia Steer și cenzura
Un articol excepțional al unui om excepțional despre o situație deplorabilă (deloc excepțională):
Olivia Steer și cenzura
Articol de Vasile Astărăstoae (Prof.univ. Dr. etc.)
Mi-a atras atenția una dintre cele mai recente dezbateri de pe Facebook. O organizație non-guvernamentală (Asociația pentru o Viață Sănătoasă din România) a organizat o gală la care urma să acorde premii unor persoane, care s-au afirmat în diferite domenii. Unul dintre premii a fost acordat Oliviei Steer.
Au apărut imediat numeroase reacții. Inițiați și mai puțin inițiați și-au spus părerea. În general, mai agresivi au fost cei care nu agreează pozițiile Oliviei Steer. Este dreptul lor la opinie și, dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, am fi fost în prezența unei dezbateri obișnuite. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. A intervenit unul dintre sponsori, care a șantajat cu retragerea sponsorizării, dacă Olivia Steer își păstrează premiul. Fiind puși în situația de a rămâne faliți, organizatorii au retras premiul.
3 februarie 2018
Transplantul și consimțământul prezumat. Un articol de Vasile Astărăstoae
Asociația Bucovina Profundă se declară categoric împotriva introducerii in lege a consimțământului prezumat, fie că este vorba de vaccinare, de transplant sau de orice interventie in sfera sănătații unui om. Pentru a înțelege motivele și implicațiile vă recomandăm să citiți articolul ce urmează. Un articol magistral, marca Vasile Astărăstoae.
Transplantul și consimțământul prezumat
Un articol de Vasile Astărăstoae
Am văzut că în programul noului Ministru al Sănătății este specificată și o lege a transplantului. Deși, după părerea mea, actuala lege este bună și poate fi doar amendată totuși dacă aceasta este decizia, aș vrea să atrag atenția asupra unei probleme cruciale în transplantul de la donator-mort, și anume consimțământul.
În prezent în lume există două sisteme de donare a organelor în funcție de exprimarea consimțământului, și anume: sistemul opt-in (SUA, Marea Britanie, Germania, Australia, România etc.), în care recoltarea se face doar cu consimțământul informat al donatorului sau al familiei și sistemul opt-out, care permite donarea în baza consimțământului prezumat (Spania, Austria, Belgia etc.).
În sistemul opt-in se pleacă de la premiza că deminitatea persoanei se respectă și după moarte și că aceasta nu dorește să-şi doneze organele după moarte. Recoltarea este permisă doar în baza dorinţei de a dona exprimată anterior decesului prin consimțământ informat sau de către membrii familiei după deces. Aceasta nu înseamnă că membrii familiei sunt ”proprietarii” cadavrului, ci că ei cunosc mai bine dorința decedatului (consimțământ substituit).
Sistemul opt-out se bazează pe premiza că dupa moarte corpul aparține statului și într-o etică materialist-utilitaristă exista o datorie de a fi utili altora. (more…)
19 aprilie 2012
Opozitie VEHEMENTA fata de proiectul introducerii CONSILIERII ANTE-AVORT
Opozitie VEHEMENTA fata de proiectul introducerii CONSILIERII ANTE-AVORT
un grupaj de stiri realizat de Razboi întru Cuvânt
Propunerea legislativa privind infiintarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcina a fost tema unei dezbateri organizate miercuri de Grupul parlamentar al PDL. La discutii au participat ONG-uri care au cerut retragerea proiectului legislativ, precum si medici sustinatori ai acestuia. “Consecintele aplicarii legii asupra femeilor din mediul rural sunt dramatice“, au sustinut reprezentantii ONG-urilor, precizand ca “drepturile nu sunt ale copilului nenascut, cum se invoca in text, ci sunt in primul rand ale femeii. Dreptul la viata nu este recunoscut din momentul conceptiei“. De cealalta parte, sustinatorii proiectului au declarat ca “ceva neuman nu se poate schimba in ceva uman pe masura ce creste. Dreptul la viata nu creste odata cu varsta sau cu marimea omului, altfel bebelusii si adolescentii ar avea mai putin dreptul la viata fata de adulti”.
Proiectul de lege privind infiintarea, functionarea si organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcina a fost initiat de deputatii Marius Dugulescu si Sulfina Barbu si semnata de alti 49 de parlamentari PDL, PSD si ai grupului minoritatilor. El prevede obligatia femeilor de a fi consiliate intr-un cabinet specializat cu cel putin cinci zile inainte de a se hotari daca pastreaza sau nu sarcina.
Vezi care sunt argumentele pro si contra consilierii femeilor ce vor sa faca avort
Marius Dugulescu, initiator al proiectului de lege:
- Aceasta lege este perfectibila, este o propunere legislativa care va suferi modificari in procesul legislativ prin amendamentele aduse in comisii
- Constatand numarul mare al avorturilor din Romania si faptul ca femeile nu sunt informate asupra deciziei cruciale pe care urmeaza
sa o ia, am considerat normal acest proiect prin care nu incercam sa interzicem avortul.
- Nu imi propun interzicerea avortului, dar cred ca un prim pas pentru constientizarea optiunilor ar fi un proiect de lege astfel incat femeile sa ia decizia in cunostinta de cauza
- Asistam uneori la presiuni pentru ca femeia sa ia decizia repede si necugetat
- Mi-am propus ca femeia sa informata astfel incat, daca este posibil, rata avorturilor in Romania sa scada, acele fiinte nenascute sa aiba o sansa la viata
- Se poate gasi varianta adoptiei, sunt atatea cupluri care nu pot sa faca copii, sunt atatea variante
Mircea Toader, deputat PDL si initiator al legii:
- Am solicitat la nivelul grupului o dezbatere pe aceasta lege si motivat de discutiile televizate
- As vrea sa adaug ca s-a modificat legea adoptiilor, termenele de adoptie s-au micsorat foarte mult, procedurile sunt mult simplificate si cred ca, in afara de partea medicala, aceasta comisie ar putea sa explice daca este o solutie sa pastreze sau nu sarcina
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania:
- Aici problema tine de demnitatea fiintei umane. Astazi este ziua europeana privind apararea drepturilor pacientilor, iar printre cele 14 drepturi, dreptul cel mai important este dreptul la informare, deci consimtamantul informat cu privire la toate consecintele morale, fizice
Avortul este un act medical fara valente terapeutice; singurul moment cand are valente terapeutice este atunci cand sarcina pune in pericol viata femeii
- Sarcina nu este o boala, de aceea pozitia noastra este aceea de echilibru; de aceea noi vedem acest proiect de lege nu ca pe unul care ar putea sa determine o scadere a numarului de avorturi, ci ca pe un proiect care reda demnitate fiintei
- Se pune insa problema egalitatii de sanse, cine plateste aceasta consiliere? O persoana care nu poate sa plateasca consilierea nu va putea sa dispuna de dreptul la informare si va fi discriminata
- Trebuie ca in lege sa se prevada accesul liber, nediscriminatoriu si egal pentru aceasta consiliere
- Sexualitatea umana nu este o simpla reproducere, are valori morale, axiologice, e corticalizata, ceea ce diferentiaza specia umana de alte specii. Asta impune reguli morale si responsabilitatea fata de sarcina
- A trata sarcina ca o aglomerare de celule este un atac la demnitatea persoanei umane
Diana Hatneanu, director APADOR-CH:
- Reprezentam 22 de organizatii neguvernamentale de drepturile omului, de drepturile femeilor, care se ocupa cu accesul la serviciile medicale
- Nu suntem pentru amendarea acestui proiect de lege, ci pentru retragerea lui (more…)
6 martie 2012
Bunker Roy – Colegiul Barefoot / Desculţ
Bunker Roy: Învăţând de la mişcarea desculţilor
Colegiul Barefoot / Desculţ
În Rajasthan, India, o şcoală extraordinară învaţă femeile şi bărbaţii din mediul rural – mulţi dintre ei analfabeţi – să devenină ingineri specialişti în exploatarea energiei solare, artizani, stomatologi şi medici în propriile lor sate. Se numeşte Colegiul Barefoot (Desculţ), şi fondatorul ei, Bunker Roy, explică modul în care funcţionează.
Sanjit “Bunker” Roy is the founder of Barefoot College, which helps rural communities becomes self-sufficient.
Transcript:
Deci in 1965 M-am dus la ceea ce a fost numit cea mai rea foamete, localitatea Bihar din India, şi am văzut foametea, moartea, oameni care mureau de foame, pentru prima dată. Mi-a schimbat viaţa. M-am întors acasă şi i-am spus mamei „Aş vrea să trăiesc şi să muncesc într-un sat” Mama a intrat în comă. (Râsete) „Ce este asta? Întreaga lume ţi se întinde la picioare, cele mai bune locuri de muncă sunt aranjate pentru tine, şi tu vrei să mergi să munceşti într-un sat? (more…)
19 ianuarie 2011
Prof.Dr. Vasile Astarastoae critica cardul cu cip si minciuna gripei porcine
via Saccsiv:
emisiunea intreaga la medicalnet.ro/blog/astarastoae
Un foarte util rezumat al ideilor din emisiune, realizat de razbointrucuvant.ro :
– Cardul este numai APARENT in favoarea asiguratilor.
– Cardul nu ar putea contine acordul prezumat pentru transplant de organe, decat daca legea va fi schimbata; in actuala forma a Legii si a proiectului, precum si potrivit declaratiilor ministrului Sanatatii, acordul este de tip informat.
– Este periculos sa fie puse informatiile medicale personale pe cip, deoarece acesta nu este protejat. Oricine are un cititor de cipuri compatibil poate afla tot. Acest lucru violeaza drepturile la intimitate si la demnitate ale persoanei si poate aduce mari prejudicii. – La Consiliul Europei exista o imensa presiune din partea angajatorilor si a firmelor de asigurari pentru a deveni licita predictibilitatea ca cineva sa se poata imbolnavi de o anumita boala sau sa evolueze intr-un anumit fel, pe baza unui prognostic. Dar o persoana poate sa aiba un risc de o anumita boala, pe care sa n-o faca. Forta financiara pe care o fac marile societati de asigurare asupra expertilor de la C.E., ii fac pe unii dintre acestia sa cedeze, in sensul acceptarii principiului predictibilitatii bolii, iar persoana sa nu mai poata incheia un contract de asigurare, sau i se dubleaza ori tripleaza prima de asigurare.
– Exista riscul discriminarii persoanelor pe baza informatiilor personale asupra starii de sanatate, atata vreme cat acestea nu mai sunt protejate.
– Datele medicale pot fi utilizate inclusiv pentru a distruge o anumita persoana, mai ales intr-o societate conflictuala ca a noastra.
– Devenim vulnerabili fata de Stat si fata de anumite institutii care (more…)
