Bucovina Profundă

24 septembrie 2020

MASCA NU E OBLIGATORIE LA ȘCOALĂ. DRAGI PROFESORI, NU VĂ LĂSAȚI TRANSFORMAȚI IN JANDARMI COVID

Filed under: Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 00:28

MASCA NU E OBLIGATORIE LA ȘCOALĂ

DRAGI PROFESORI, NU VĂ LĂSAȚI TRANSFORMAȚI IN JANDARMI COVID

 

021edca290080e2b6ba34e486caee49b

Haideţi să ne înţelegem, masca la ore pentru copii NU ESTE OBLIGATORIE, este doar o recomandare. Şi e foarte simplu de verificat: nu exista nicio posibilitate de a-i sancţiona. Trecem peste ieşirea lui Arafat care spunea să-i dăm pe copii afară de la ore. Aşa ceva este o imposibilitate rapid sancţionabilă, NU AVEM VOIE SĂ SCOATEM COPIII DIN ORE. Nici pentru întârziere, nici măcar pentru indisciplină. Nu putem să le scădem notele la purtare. N-are rost să adaug: nu putem să le dăm castane, să-i punem pe coji de nucă, să-i batem cu linia la palmă. Adică nu pot fi pedepsiţi deloc, deloc, deloc. Pentru că este vorba doar de nişte recomandări. Pot fi însă abuzaţi de o profesoară isterică, pot fi spălaţi pe creier că „aşa sunt responsabili” sau „e o chestiune de respect”.

Fireşte, o masă imensă de profesori şi-au dat acum arama pe faţă. Inculţi juridic ca nişte iobagi supuşi (dar, spre deosebire de aceştia, incapabili de răscoală), despotici şi abuzatori ca nişte căprari hârşiţi în spălatul creierelor recruţilor, au scos bau-baul cu “obligativitatea măştilor”, s-au repezit să-i manipuleze pe copii fără să-şi pună întrebarea cu ce preţ vor purta aceştia echipamente medicale pentru chirurgi, fără să se intereseze de efectele secundare nocive ale acestei schimbări. Ei, care ar trebui să fie modele de discernământ, de rectitudine morală, au devenit fuliile unei dictaturi sanitare stupide. Elementul uman, care este cel mai important după dimensiunea intelectuală a şcolii, s-a dovedit, vai, viciat şi profund dăunător.

Textul ordinului comun al ministrului sănătăţii şi ministrului educaţiei, cel care formulează recomandarea purtării măştilor de către elevi, suferă de foarte multe vicii de legalitate. Este anticonstituţional şi ilegal. Un prieten jurist l-a atacat la Curtea de Apel Bucuresti. Săptămâna viitoare îl voi ataca şi eu la Curtea de Apel Cluj. Un alt prieten îl va ataca la Curtea de Apel Timişoara. Dacă cel puţin într-un singur loc va fi suspendat, pseudo-obligativitatea purtării măştilor de către elevi pică în toată ţara. Inima sus, avem nevoie de un complet de judecată care să aplice legea! Din păcate, pentru incultura juridică a profesorilor nu există alt leac decât să pună mâna pe carte şi să mai închidă televizorul.”

Radu Iliescu – Un text excelent și o atitudine de urmat

21 septembrie 2020

Starea de Libertate – Protestul din Piața Universității – Mircea Pușcașu – Despre control

Filed under: Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 01:45

Mircea Pușcașu – Despre control

Protest Piața Universității – Stare de Libertate – 19 sept 2020

16 septembrie 2020

Pr. Mihail Lungeanu: Despre prezența harului și despre intensitatea vieții duhovnicești în temnițele comuniste

mihai lungeanuPărinte, ce înseamnă: „Mila păcii, jertfa laudei”?

Păi, cântarea asta explică două lucruri. Binecuvântarea lui Dumnezeu se face cunoscută în inima noastră, în sufletul nostru, printr-o stare de pace care nu are comparație în viața noastră pământească, dar știm că este pace. Ei, asta Dumnezeu o dă din milă, că El e milostiv, nu că o merităm noi, dar urmează partea a doua: „jertfa laudei”, ca urmare a laudei pe care am adus-o noi lui Dumnezeu, oricât de slabă a fost, îi corespunde această pace care este rezultat al milei lui Dumnezeu. Deci mila lui Dumnezeu este mișcată de jertfa noastră de laudă, oricât de slabă ar fi și când se cântă: „Mila păcii, jertfa laudei”, din inimile noastre, este harul lui Dumnezeu care se revarsă către Dumnezeu Tatăl și care Îl închide în El pe Iisus Hristos. Deci, chipul nostru apare îmbrăcat în imaginea lui Iisus Hristos înaintea Tatălui, El este mijlocitor în felul acesta. Hristos ne-a îmbrăcat pe noi prin harul Său. El ne conferă nouă o serie de caracteristici care sunt ale Lui. Deci jertfa noastră de laudă este răspuns la mila păcii dată de El și mila păcii dată de El este, sigur, condiționată de jertfa laudei noastre, oricât de slabă ar fi. Nicio rugăciune, nicio laudă a noastră, oricât de slabă, nu rămâne fără rezultat. Fiul lui Dumnezeu este milostiv. Înainte de a fi drept, El este bun, milostiv. Asta aș spune, asta înțeleg eu. Eu nu sunt teolog, nu așteptați de la mine lucruri de mare finețe. Vă spun ce am înțeles eu, ca un popă care nu a făcut Teologia, dar care a mai învățat și el, așa, cum se zice: „teologia pe fereastră”.

m. lungeanuCe ne puteți spune despre Valeriu Gafencu cu care ați stat în închisoare?

A, păi aveți cartea scrisă despre el, ce să vă spun eu? Eu dacă spun, stric, adică trunchiez foarte mult, că nu le am pe toate prezente în minte, nu pot să-l prezint așa de frumos cum l-au prezentat cei care au vorbit despre el. Ce să vă spun? Un om care a trăit cuvântul lui Dumnezeu la cel mai înalt nivel la care putea să îl trăiască cineva în închisoare. Valeriu Gafencu a avut o rugăciune permanentă, avea o figură senină, niște ochi albaștri în care te pierdeai, numai bunătate, o mare putere de rugăciune și o răbdare care te impresiona până la lacrimi. A fost dus în spital la Târgu Ocna ca să fie operat de apendicită. Cum or fi făcut aceia rahianestezia sau anestezie locală, nu știu, că nu a prins. El nu a spus nimic și la urmă, după ce au cusut tot, le-a spus: „Domnule doctor, am simțit toată operația”. „Cum așa?”. „Ia!” și a ridicat picioarele în sus și l-a pus să facă așa din picioare. Toată operația a simțit-o pe viu și nu a schițat un gest sau un vaiet. Mare răbdare! Tot timpul era în stare de rugăciune și ziua și noaptea, nu putea dormi culcat. Stătea în șezut, ridicat, cum spune el într-o poezie: „Când ochii mi-i închid şi cat în mine/ Puteri să sui Golgota până sus, /O voce, un ecou din adâncime/ Îmi spune blând: Viaţa e Iisus,/ Mărgăritarul preţios e-n tine”. El avea mărgăritarul, el simțea permanent prezența lui Dumnezeu.

Indiferent ce spun filozofii sau marii gânditori, omul, datorită stării de păcat, are sufletul alterat,

(more…)

8 septembrie 2020

Nașterea Maicii Domnului. Predica Sfântului Ioan Maximovici

Filed under: Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 12:23

Nașterea Maicii Domnului

Predica Sfântului Ioan Maximovici

 

Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! (Ps. 103, 25) exclama încă în vechime Psalmistul. Ce este, aşadar, acea înţelepciune (sau, pe greceşte, sophia), prin care s-au făcut toate?

În alt psalm se spune: Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întărit şi cu duhul gurii Lui toată puterea lor (Ps. 32, 6).

Iar Sfântul Evanghelist Ioan Teologul glăsuieşte: La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut (In. l, 1-3).

Înţelepciunea lui Dumnezeu sau Cuvântul lui Dumnezeu, prin care toate s-au făcut de Dumnezeu nu este doar un concept abstract al unei însuşiri a lui Dumnezeu. Acelaşi evanghelist glăsuieşte mai departe: Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl (In. l, 14). Aşadar, Cuvântul prin Care toate s-au făcut este Unul-Născut, Fiul lui Dumnezeu, a doua Persoană a Sfintei Treimi. El se mai numeşte şi „înţelepciunea lui Dumnezeu”, aşa cum spune în epistola sa Sfântul Apostol Pavel: Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit… puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu (I Cor. l, 22-24).

Fiul lui Dumnezeu Se numeşte Cuvântul şi înţelepciunea lui Dumnezeu pentru că Dumnezeu-Tatăl pe toate le săvârşeşte prin Fiul Său. În acest fel, prin Fiul lui Dumnezeu, Tatăl ni Se vesteşte prin faptele Sale şi prin El [Fiul] s-a arătat în diversitatea ei înţelepciunea lui Dumnezeu. 

(more…)

3 septembrie 2020

Unde-s nebunii? de Demostene Andronescu & Cedry2k

Filed under: poezie,România Profundă,sfintii inchisorilor,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 11:40

 

Unde-s nebunii?Demostene-Andronescu_w1531_h2000_q100

de Demostene Andronescu

& Cedry2k

 

Unde-s nebunii, unde ni-s nebunii?

E, Doamne, lumea plină de cuminţi,

E plin pămîntul de martiri şi sfinţi

Atinşi de filoxera-nţelepciunii.

 

Tăcută-i gloata de-nţelepţi ca sfinxul

În faţa lumii şi-a nemărginirii

Şi-ascultător de rînduiala firii,

Cu un plăvan în jug trudeşte insul.

 

Scîncesc cuminţii-n chingile durerii

Şi, sîngerînd din răni adînci blîndeţe,

Lîngă neveste mor de bătrîneţe,

Necutezînd să tragă spada vrerii.

 

Boleşte omenirea ca o juncă

Şi nimeni nu-i ca să-i sloboadă sînge;

S-a-mpotmolit istoria şi plînge,

Cu prora-nfiptă într-un colţ de stîncă.

 

Nu se mai nasc nebuni care s-o mîne

Cu bîta de la spate, ca pe-o vită,

Acestui veac să-i pună dinamită

Şi evu-nţelepciunii să-l dărîme.

 

O! Doamne, Doamne, unde-s Don Quijoţii?

E lumea plină de-alde Sancho Panza

Ce nu-ndrăznesc să mînuiască lanza,

Ci scutieri cuminţi se vor cu toţii.

 

Unde-s nebunii? Unde-s Machedonii

Să tragă spada şi să taie nodul?

Tînjeşte după glorie norodul

Şi nu-s Cezari să-l treacă Rubiconii…

 

Sloboade, Doamne,-n lume nebunia,

S-o răvăşească şi să o răstoarne,

Ca un berbec să ia pămîntu-n coarne

Şi-acestui veac nebun să-i surpe temelia!

 


 

Sursa:  fericiticeiprigoniti.net

27 august 2020

Preoți uciși în comunism. 28 august 1959 – Gheorghe Dragomirescu, sfințitul mărturisitor

Filed under: Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 15:20

Preoți uciși în comunism

28 august 1959:

Gheorghe Dragomirescu, sfințitul mărturisitor

Pe data de 19 august 1959, imediat după sfârșitul slujbei religioase la biserica din comuna Lopătari, județul Buzău, unde era preot, soțul meu Puiu Dragomirescu a fost arestat în văzul tuturor. Era respectat și iubit de sătenii cu care făcuse împreună zeci de mii de cărămizi în vederea ridicării altei biserici în satul de care era foarte legat. Așa ceva nu puteau trece cu vederea autoritățile de atunci. Preoții erau considerați mari dușmani ai puterii și ei trebuiau exterminați.

În același an, dar la date diferite, au mai fost arestați tata, fratele și doi cumnați, toți preoți – deci cinci preoți dintr-o familie! Rând pe rând, la date diferite, au revenit toți, dar Puiu n-a mai apărut niciodată!

Când în 1964 s-au întors toți, rude și cunoscuți care fuseseră arestați, am așteptat să apară soțul meu, tată a trei copii. Mă bucuram pentru toți cei ce reveneau și-i întrebam pe fiecare dacă nu l-au văzut în închisoare și pe Puiu. Nimeni nu-l văzuse nicăieri. Eu și copiii așteptam înfrigurați întoarcerea acasă și ne întreceam care mai de care să-i facem bucuria cea mai mare. Zilele, lunile treceau și de la Puiu nicio veste! Atunci am început demersurile pe la Securitatea din Buzău și Ploiești dar zadarnic.

(more…)

21 august 2020

FLER, INFORMAȚIE, LIBERTATE

Filed under: Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 10:26

FLER, INFORMAȚIE, LIBERTATE

Îmi plac grozav oamenii care sunt suficient de inteligenți și de curați să înțeleagă cum stau lucrurile. Am observat că asta nu ține de câte studii au,  ci de un anume bun-simț, un anume discernământ, un fler care le indică instantaneu neverosimilul. O condiție ca acest fler să rămână treaz este ca omul să nu se bazeze pe „sursele oficiale”.

Îmi plac foarte mult și oamenii care pe lângă acest fler sunt și bine informați. Acei oameni care au înțeles că pandemia inițiată in Wuhan este mult amplificată mediatic și folosită drept pretext pentru redefinirea integrală a relațiilor interumane, pentru impunerea unei noi paradigme totalitare in  politica globală, bazate pe controlul  asupra omului simplu prin mijloace legislative, prin mijloace mediatice, prin mijloace farmacologice și prin mijloacele tehnologiilor digitale.

(more…)

17 august 2020

NU E DESPRE UN VIRUS, CI DESPRE PUTERE

Filed under: bio-wars,bioetica,dictatura,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 01:40

cdc

NU E DESPRE UN VIRUS, CI DESPRE PUTERE

Conform CDC mortalitatea Covid este de 0.4 % la grupa de simptomatici.  Dacă adaugi și asimptomaticii în calcul (60-90%) obții că per total în cazul Covid MORTALITATEA ESTE SUB 0.1%!   Ministerul Sănătății din UK a retrogradat Covidul in clasificarea gravității bolilor, trecându-l in rândul cu gripa și altele asemenea.

Toarnă televiziunile (și clovnii care guvernează) cifre total irelevante epidemiologic, cum sunt cifrele zilnice de teste pozitive, care au doar rol emoțional de a intreține panica hipnotizaților tv.

Nu spune în media nimeni despre lucruri favorabile. Despre faptul că 98% din cei ce au făcut Covid au avut cel mult simptome de gripă. Sau imunizarea naturală puternică prin cele cele 3 (trei!) mecanisme viabile dezvoltate după o infecție cu Sars-Cov-2: anticorpi IgG de lungă durată, imunitate celulară limfoidă (celule T) și imunitate celulară mieloidă. Urmărește clipul următor dacă poți : (more…)

9 august 2020

Regizorul Cristi Puiu: Puterea ar trebui să nu ne trateze ca pe nişte vite. (…) Mi-e teamă că ne îndreptăm către o formă de totalitarism pe care nu îndrăznim să îl denumim.

Filed under: atitudine,bio-wars,boicot,dictatura,totalitarism,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 19:33

Bucovina Profundă felicită (și subscrie la) atitudinea regizorului Cristi Puiu față de incălcarea drepturilor fundamentale si a bunului simț de către autorități prin măsuri redundante, incoerente și umilitoare.

Regizorul Cristi Puiu: ”Puterea ar trebui să nu ne trateze ca pe nişte vite.”

”Mi-e teamă că ne îndreptăm către o formă de totalitarism pe care nu îndrăznim să îl denumim.”

”Dacă dumneavoastră sunteți astăzi aici și vă uitați la un film este pentru că au existat niște oameni indisciplinați în România în Decembrie 89 care au spus ‘Nu’ dictaturii. Puterea instalată ar face bine să discute cu oamenii, să intre în dialog, nu să ne trateze ca pe niște vite. Există un virus, dar tonul autorităților statului este inacceptabil.”

cristi puiu

Regizorul român, Cristi Puiu, a făcut o mărturisire cinefililor veniți să vadă filmul său Malkrog, afirmând că este inuman să te uiți la o proiecție de 200 minute cu masca de protecție pe figură. „Puterea ar trebui să nu ne trateze ca pe nişte vite”, a afirmat renumitul cineast. (more…)

8 august 2020

Edward Snowden: Guvernele se folosesc de COVID-19 pentru a ne „monitoriza așa cum nu au mai făcut-o niciodată”

Edward Snowden: Guvernele se folosesc de Covid-19 pentru a ne „monitoriza așa cum nu au mai făcut-o niciodată”

recognition-768x432

„Guvernele din întreaga lume exploatează criza medicală de pandemie (COVID-19), pentru a ne monitoriza așa cum nu au mai făcut-o niciodată”. Precum mulți alții, Snowden este de părere că dacă acest trend va continua, societatea în ansamblu se va îndrepta rapid spre o guvernare de tip totalitar.

Aceste semne sunt deja prezente și, din păcate, societatea s-a împărțit în două tabere, între cei care cred și susțin măsurile obligatorii, în numele securității sănătății generale și, de cealaltă parte, cei care nu cred în motivația (COVID-19) a autorităților,  privind măsurile prin care, la modul general, întreaga populație este constrânsă de a-și ceda drepturile și libertățile individuale, în numele aceleași „securități de sănătate”.

Aceștia din urmă – nu toți – nu contestă faptul că acest virus există și, cu adevărat, dacă nu este tratat poate fi fatal. Însă cu toate acestea, comparativ cu alte cauze medicale, infecția este tratabilă și nu reprezintă un „altfel de risc”, comparativ cu HIV, Ebola… sau banala Gripă.

O guvernare de tip totalitar

Majoritatea oamenilor sunt preocupați, aproape tot timpul, de cariera profesională, de locul de muncă, de a obține o casă, sau întemeia o familie, astfel încât, alocă prea puțin timp altor lucruri care nu se intersectează cu aceste preocupări. Acești oameni, de asemenea au convingerea că guvernul țării lor, pe care îl creditează cu încredere, va lucra pentru binele și siguranța lor. Convinși de acest fapt, nu vor acorda o atenție prea mare măsurilor de restrângere a unor drepturi individuale pe care guvernul „lor” le aplică ori impune… până într-o zi – când se vor „trezi” cu un mare pachet de „obligativități” cedate în schimbul drepturilor și libertăților avute – în care vor realiza că acestea au fost „fabricate” și încrederea înșelată. (more…)

22 iulie 2020

Dan Lucinescu, mărturisitorul  

Filed under: sfintii inchisorilor,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 19:22

Dan Lucinescu, mărturisitorul

dan-lucinescu-martor-al-unei-incredibile-romanii-video-YMwgNx

Fostul deținut politic Dan Lucinescu, închis timp de 15 ani, trecut prin experimentul „reeducării” de la închisoarea Pitești, s-a mutat la Domnul. Dumnezeu să-l odihnească cu Drepții!
Înmormântare va avea loc joi, în Cimitirul Bellu Ortodox.

Dumitru Dan Lucinescu s-a născut la 21 mai 1927 în Botoşani, în familia magistratului Teodor Lucinescu şi a Alexandrinei.

Absolvent al Colegiul Naţional Militar „N. Filipescu” şi „Ştefan Cel Mare” din Cernăuţi. Absolvent al unor şcoli de zbor cu brevetele A, B şi C luate la Braşov la vârsta de 16 ani. Demisionează din Şcoala Militară de Ofiţeri de Aviaţie şi se înscrie la Facultăţile de Matematică şi de Fizică la Iaşi. Protestează pe cale intelectuală împotriva doctrinei comuniste din România.

Student în anul III la Iaşi, este arestat la 24 aprilie 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi ca şef de lot la:

– 15 ani de muncă silnică pentru crimă împotriva ordinii sociale;
– 10 ani de muncă silnică pentru delict de uneltire;
– 8 ani de muncă silnică pentru instigare contra ordinii sociale;
– 5 ani de muncă silnică pentru colportare de materiale interzise.

A executat o detenţie de 15 ani la Târgu Neamţ, Iaşi, Suceava, Jilava, Piteşti, Gherla, Aiud. A fost coleg de celulă în închisoarea Suceava (azi, sediul Prefecturii) cu părintele Iustin Pârvu. A trecut prin „reeducarea” de la Piteşti, fiind martor şi victimă a torturilor inumane din această închisoare. A fost torturat timp de aproape 6 luni între decembrie 1950-mai 1951. Parte din această experienţă este împărtăşită în documentarul „Lupta și jertfa lui Dan Lucinescu”, disponibil spre vânzare prin Fundaţia Creştină Părintele Arsenie Boca.

În perioada detenţiei sale:

Tatăl a lucrat ca muncitor cu domiciliu obligatoriu la Roman, cu confiscarea averii;
Mama a fost condamnată politic;
O soră, studenta in anul 5 la arhitectura, a fost condamnată politic 3 ani;
Alta soră, studentă la medicină, abandonează şcoala şi este adoptată de o mătuşă pentru a putea lucra ca asistent medical.

După eliberarea deţinuţilor politici, Dan Lucinescu se angajează ca sudor în 1963 la Şantierul Energo Montaj Bucureşti. Lucrează succesiv ca operator ultrasunete şi tehnician la trustul Energomontaj.
Activitate ştiinţifică:
Autor al volumelor „Tehnologii ultrasonice, magnetoscopice şi de analiză spectrală” (1968);
Devine cercetător la centrul de Mecanica Solidelor al Academiei Române (1969);
Absolvent cu nota maximă al Facultăţii de Mecanică Bucureşti, al cursului de Pedagogie şi cursului post-universitar de Energie Nucleară (1975);
Lector pentru cursurile post-universitare la Politehnica Bucureşti şi pe platforma Măgurele;
Autor a patru invenţii brevetate în ţară şi în străinătate, cea mai importantă fiind focalizarea fascicolului de ultrasunete, care a permis apariţia aparaturii şi tehnicilor medicale bazate pe ultrasunete (determinarea sexului fătului, chirurgia bazată pe ultrasunete etc.);
Publică peste 300 de lucrări tehnice;
A elaborat tehnologiile de control nedistructiv (NDT) pentru grupul nr. 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă şi indicatorii de calitate a imaginii (ICI);
Adeţinut timp de mai mulţi ani funcţia de şef al Laboratorului Central din Institutul Naţional de Motoare Termice din cadrul Ministerului Energiei;
Anul 1992 îl găseşte în fruntea Serviciului Investiţii Nucleare, de unde se pensionează si părăseşte ţara pentru a se stabili în Suedia.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Uniunii Scriitorilor din Suedia.
Membru al Societăţii Naţionale Suedeze NDT din 1992.
În ultimii ani, militează activ în ţară, pentru renaşterea conştiinţei naţionale, pe care dânsul o consideră cel mai dureros lucru pierdut în cei 45 de ani de comunism şi devine membru fondator al Fundaţiei Creştine Părintele Arsenie Boca, văzută ca un instrument care să concretizeze renaşterea poporului român. A fost un apropiat al părintelui Arsenie Boca şi al părintelui Ilie Cleopa, iar in inchisoare a fost coleg de celulă cu multe personalități românești duhovnicești, culturale sau politice. (more…)

Sfântul sfințit Ilie mărturisitorul cel cu moaște întregi, cel iubit de mulțime de popor și ignorat de administrația eclesială, mistic legionar, făcător de minuni încă din timpul vieții și grabnic ajutătorul (1909-1983)

Filed under: Miscarea Legionara,Sf Ilie Lacatusu,sfintii inchisorilor,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 18:39

sf ilie lacatusu-coSfântul sfințit

Ilie Mărturisitorul

(1909-1983)

22 iulie: pomenirea celui între sfinți părintele nostru Ilie Lăcătuşu, mărturisitorul cel cu moaște întregi, cel iubit de mulțime de popor și ignorat de administrația eclesială, mistic legionar, făcător de minuni încă din timpul vieții și grabnic ajutătorul

Născut la 6 decembrie 1909 în satul Crăpăturile, jud. Vâlcea, ca al doilea copil din cei şapte ai familiei Lăcătuşu. De la părinţii săi (ţărani vrednici, tatăl cântăreţ bisericesc) va deprinde de mic dragostea de Biserică. În timpul şcolii va creşte duhovniceşte şi va absolvi Seminarul teologic Sf. Nicolae de la Râmnicu Vâlcea (1923-1930) cu Diploma de virtute, cum avem mărturie: „pentru aptitudini sufleteşti care îl disting între colegii lui”. Rezultatele obţinute la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1930-1934) sunt excelente. La 5 iulie 1931 s-a căsătorit cu învăţătoarea Ecaterina Popescu, cu care va avea 5 copii. După absolvirea studiilor, la 1 septembrie 1934 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Osica de Jos din plasa Caracal (jud. Olt), unde a slujit până la 1 noiembrie 1934, când a fost transferat în satul Buiceşti din jud. Olt. Ani de zile, viaţa părintelui se va scurge liniştită, ocupându-se cu râvnă de misiunea preoţească şi de creşterea copiilor.

În anul 1942 este detaşat preot misionar în Transnistria, propovăduind cuvântul Evangheliei la Odessa şi la Serseniţa din judeţul Ribniţa. În primăvara anului 1943 s-a întors în ţară, unde îl aşteptau copiii şi o soţie bolnavă. Regimul comunist instaurat de tancurile sovietice avea să-i „răsplătească” râvna pentru propovăduire, cu atât mai mult cu cât fusese încadrat şi în Mişcarea Legionară. De aceea părintele Ilie Lăcătuşu a suferit pentru Biserică şi neam, ducându-şi crucea grea prin închisori.

La 19 iulie 1952 este arestat, condamnat şi trimis în colonia de muncă MAI Galeşu de la Canal, până în octombrie 1952 când a fost dus în colonia Peninsula, unde a făcut parte din celebra brigadă de exterminare a preoţilor. În septembrie 1953, din cauza înrăutăţirii stării de sănătate, este mutat la Târgu-Ocna. În 1954 este eliberat, dar în 1959 este rearestat şi condamnat, rămânând în temniţă până la decretul din 1964. Este dus la muncă silnică în Deltă, la Periprava, în lotul preoţilor olteni (peste 200 din cei peste 400 aflaţi în acea colonie). Aici l-au întâlnit mulţi (arhim. Iustin Pârvu, dr. Aristide Lefa) care mărturisesc despre viaţa şi sfinţenia lui. Era smerit, blând şi drept, grăia cu deosebită înţelepciune şi pricepere, era dulce la cuvânt şi cu o inimă milostivă. A iubit mult oamenii şi pentru mântuirea lor a ales calea Crucii devenind un model de viaţă pus în slujba Domnului.sf ilie lacatusu - salut

La eliberare, 6 mai 1964, avea calificarea de zidar, categoria a V-a. Starea sănătăţii sale era mult înrăutăţită. I se stabileşte domiciliu forţat la Bolintin, unde lucrează ca zidar. Începând din 20 decembrie 1964, părintele Ilie Lăcătuşu a slujit în parohia Gârdeşti (protoieria Videle) din jud. Teleorman, iar în 1970 este transferat în satul Cucuruzu din comuna Răsuceni (jud. Giurgiu), de unde la 11 ianuarie 1978 a fost pensionat la cerere.

Suferinţele îndurate i-au afectat mult sănătatea. Sfârşitul vieţii (pe care şi-l anunţase mai înainte: dacă nu va muri până în data de 22 iulie, va mai trăi doi ani; tot atunci a spus că atunci când va muri soţia dânsului, peste 15 ani, să fie îngropată lângă el) îl găseşte pe un pat al spitalului Panduri. Trece la cele veşnice exact la 22 iulie 1983 şi este înmormântat în cripta familiei din cimitirul Giuleşti, Bucureşti.

Pe 29 septembrie 1998, la înmormântarea soţiei sale, s-a făcut şi deshumarea părintelui. Cei prezenţi s-au aflat în faţa unui fapt uimitor: Dumnezeu descoperise moaştele sale. Trupul (în greutate de 7-8 kg) nestricăcios, frumos mirositor, uscat şi uşor, pielea de culoarea alunului, păstrându-şi dimensiunile şi aspectul, privirea căruia nu provoacă spaimă ci bucurie duhovnicească, dădea dovada sfinţeniei de dincolo de mormânt.

În momentul descoperirii trupului neputrezit, Mihai Spirache (nepotul părintelui) l-a atins pe pr. Ilie, iar timp de o săptămână mâna dreaptă şi-a păstrat mirosul de smirnă, specific sfintelor moaşte. Rudele au lăsat mai multe săptămâni trupul în contact cu aerul, acesta neafectând în nici un fel trupul părintelui. Atunci, fiica părintelui, Maria Sabina Spirache, singurul urmaş direct în viaţă, a înaintat la 5 octombrie 1998 un memoriu Arhiepiscopiei Bucureştilor despre această descoperire. Pe 16 iulie 1999, Biroul de presă al Patriarhiei Române şi-a expus poziţia cu privire la dosarul de canonizare al părintelui Ilie.  

(more…)

16 iulie 2020

FEDERAȚIA PRO VITA CERE RESPINGEREA LEGII PRIVIND CARANTINA ȘI IZOLAREA

Filed under: atitudine,bioetica,boicot,dictatura,pro-vita,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 11:12

do-pigeons-stop-flying-fear-eagle

FEDERAȚIA PRO VITA CERE RESPINGEREA LEGII

PRIVIND CARANTINA ȘI IZOLAREA

 

Scrisoare deschisă către Guvern, Parlament și întreaga clasă politică din România

Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro Vita din România solicită întregii clase politice din România respingerea proiectului de lege Pl-x 418/2020 referitor la instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, lege care deschide calea unor abuzuri fără precedent în istoria postdecembristă a României.

După patru luni de încălcări flagrante ale drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români, clasa politică din România rămâne consecventă în prelungirea stării de forță majoră, propunând un nou proiect de lege totalitar, având ca suport evoluția epidemiei COVID-19. Cu toate că s-au comis greșeli grave, încă de la apariția epidemiei în Europa, Guvernul României a adăugat și altele nenumărate, aplicând o politică de stat și medicală de austeritate, fără a solicita o conlucrare loială cu toate instituțiile publice abilitate, pentru a gestiona și rezolva o problemă atât de complexă și de gravă. Modalitatea de acțiune unilaterală adoptată de guvern îl dovedește a fi străin de cele mai bune intenții față de soarta și sănătatea poporului român, ca dovadă angajarea masivă a mass-media în procesul de manipulare și inducere a unei stări de panică în rândul populației, metodă care nu are nimic în comun cu măsurile democratice, oneste și legale, prevăzute pentru situații de urgență.

După ce a distrus întreaga economie și întreg echilibrul social, sacrificând primăvara și perioada Sfintelor Sărbători, cum nu a făcut niciun regim politic în ultimii 30 de ani, Guvernul României continuă, în mod cu totul iresponsabil și destabilizator, să distrugă și timpul verii, perioadă de refacere și odihnă a cetățenilor, refuzând orice colaborare cu societatea civilă, cu Biserica Ortodoxă, cu specialiști din toate domeniile, prin care se poate redresa situația și găsi o soluție viabilă în aceste grele împrejurări.

Folosindu-se de autoritatea și forța legii, în mod abuziv și discreționar, guvernul a creat un precedent extrem de periculos, care a dus la agravarea stării de sănătate, la conflicte și violențe între cetățeni, anarhie și alte consecințe neprevăzute. Lipsa de transparență și conlucrare vădește guvernul de rea-intenție, mai exact de intenția de a lovi și distruge cele mai sfinte și nobile valori ale acestui popor, cu o tenacitate ieșită din comun. Fără a evalua situația nefastă a celor patru luni de drame, datorate gestionării defectuoase a crizei în derulare și fără a lua în seamă semnalele sosite din teren, guvernul insistă pe o politică de austeritate, păgubitoare și revoltătoare. Lipsește până și o conlucrare cu alte state, ceea ce conduce la concluzia că acest guvern are ceva special de aplicat acestui popor român,    (more…)

2 iulie 2020

Părintele Calciu la Europa Libera, august 1985. Interviu relevant pentru azi

Părintele Calciu la Europa Libera, august 1985. Interviu relevant pentru azi

Un interviu relevant pentru multe din cele care se petrec astăzi. Despre minciună, despre rostirea și apărarea adevărului, despre forța Bisericii, de multe ori nepusă in lucrare de slăbiciunea ierarhilor, preoților și a credincioşilor. Despre forța de coeziune in prigoană a celor care se opun puterii lumești. Despre soluții individuale și de masă, despre datoria de a apăra adevărul, țara, Biserica, Neamul și viitorul urmașilor.

Vlad Georgescu în dialog cu părintele Gheorghe Calciu, la emisiunea Actualitatea românească, Radio Europa Liberă – 28 august 1985.


20 noiembrie, pomenirea Parintelui Gheorghe Calciu, marturisitor in prigoana comunista

Cunoscut pentru rezistența sa din anii 70 și 80 împotriva regimului comunist, preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa a făcut 21 de ani de închisoare, între 1948 și 1964, la care se adugă cei din 1979-1984.

Cel care avea să devină mai târziu preotul Calciu-Dumitreasa a fost parte a experimentului Pitești, care transforma victimele în călăi și călăii în victime.

Un interviu cu preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa realizat de istoricul Vlad Georgescu, directorul departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă, difuzat în 28 august 1985.

Cei mai mulți dintre cei care au trecut pe la Pitești au devenit torționari pentru colegii lor de suferință. Victima devenea mai fragilă, mai singură, mai lipsită de apărare și deci mai vulnerabilă.

Sistemul de la Pitești se baza pe universalizarea torturii în penitenciar și pe suspendarea voinței deținuților. „Ce s-a întâmplat la Piteşti întrece orice imaginaţie şi depăşeşte cu mult limita suferinţei. Nu aveai de ales: ori făceai ca ei, ori mureai. Nu putem judeca pe nimeni care a trecut pragul închisorii de la Piteşti“, a declarat Paul Andreescu, liderul Asociației Foștilor Deținuți Politici din Constanţa, care a avut tăria să reziste.

Născut în 1925 la Mahmudia, Gheorghe Calciu Dumitreasa moare în 2006 în Statele Unite. A fost arestat pentru prima data în 1942 pentru activitate legionară, iar la Pitești ajunge din același motiv, când era în anul doi la Medicină. (more…)

Sfântul Ierarh Ioan Maximovici de Shanghai și San Francisco. Viața, icoana, acatistul, citate, documentar VIDEO

Filed under: sfinti contemporani,sinaxar,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 18:45

sf ioan maximovici - det

Sfântul Ierarh Ioan Maximovici de Shanghai și San Francisco

Sfântul Ioan Maximovici (1896–1966) este unul din sfinții ierarhi al secolului XX. Manifestând diferite forme de sfințenie, el a fost în același timp un mare teolog inspirat de Dumnezeu și „nebun întru Hristos”, un zelos ierarh misionar și un apărător al săracilor, un ascet desăvârșit și un părinte iubitor pentru orfani. Asemenea lui Moise, el și-a scos turma din robie, conducând-o din China în lumea liberă. Urmaș al primilor apostoli, el a dobândit de la Dumnezeu puterea de a tămădui sufletele și trupurile suferinde. Străbătând prin vălul timpului și al spațiului, el cunoștea și răspundea gândurilor oamenilor înainte ca aceștia să le exprime. Fericitul Ioan răspândea o putere ce-i atrăgea pe oameni mai mult chiar decât nenumăratele sale minuni. Această era puterea iubirii lui Hristos – marea taină inaccesibilă înțelegerii lumești.

Acum în Ceruri el continuă să se roage și să-i viziteze pe cei ce-l cheamă în ajutor, după cum mărturisesc minunile și tămăduirile înregistrate peste tot în lume.

La 2 iulie 1994, în America a avut loc proslăvirea arhiepiscopului Ioan de San Francisco, ierarh al Bisericii Ruse din diaspora.

Viața Sfântului Ierarh Ioan Maximovici de Shanghai și San Francisco (more…)

Ce a făcut Ștefan după incredibila victorie de la Podul Înalt?

Filed under: România Profundă,sfintii români,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 16:34

Ce a făcut Ștefan după incredibila victorie de la Podul Înalt?

106193072_2588146801410184_4678113347578905246_o

Vezi mai multe pe :  StefanCelMare.ro

 

29 iunie 2020

Semantică epidemiologică. Articol de Vasile Astărăstoae

Filed under: bio-wars,bioetica,prof.dr.Vasile Astarastoae,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 23:15

semantica 162023.jpg-635x325

Articol de Vasile Astărăstoae

Semantică… epidemiologică

În secolul XXI, medicii și autoritățile folosesc frecvent sintagme insuficent definite pentru diferite măsuri non-farmacologice utilizate în prevenirea răspândirii unei boli contagioase.

Distanțarea socială, carantina, izolarea socială sunt termeni impuși de epidemiologie și sănătatea publică și care exprimă eforturile de a reduce contactul dintre oameni pentru prevenirea răspândirii unui agent patogen. Dacă se consultă dicționarele, se constată că definițiile carantinei și izolării sunt foarte apropiate ca sens, iar distanțarea socială încă nu e cuprinsă.

Definițiile sună astfel:

Carantínă sf – Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie.

Izolare sf. 2 (Spc) Despărțire a unui bolnav contagios de oamenii sănătoși pentru a împiedica transmiterea bolii5. socială – îndepărtare a cuiva de semenii săi, de viața socială.

Distanțarea socială nu beneficiază (încă) de o definiție în dicționare. Găsim doar distanțare sf. 1. Îndepărtare față de un punct fix4. Lăsare a unui spațiu între două lucruri. 5. (Fig) Deosebire de idei sau de concepții față de cineva. Termenul distanțare socială a fost folosit la începutul secolului al XIX-lea cu semnificația „gradului de acceptare sau de respingere a interacțiunii sociale între indivizi și în special cei aparținând diferitelor grupuri sociale (precum cele bazate pe rasă, etnie, clasă sau sex).” Cu alte cuvinte, era asociat cu excluderea socială și psihologică și avea conotații negative.

După cum observăm, toate cele trei măsuri non-farmacologice de prevenire și combatere a bolilor infecțioase și parazitare au în comun distanțarea fizică, generând repercusiuni majore în viața socială.

Toți acești termeni sunt în contradicție cu esența naturii umane pentru că „omul este prin natură o ființă socială” (Aristotel). Omul nu poate să trăiască singur, trebuie să relaționeze cu semenii lui. Omul este o ființă socială și în sensul că „are nevoie de celălalt om”. Evoluția umanității a dovedit că în fața unor pericole – de la calamități naturale (cutremure, inundații, epidemii) până la războaie, ocupații militare sau regimuri tiranice –, comportamentul firesc este de apropiere interumană. Solidaritatea socială înseamnă în realitate „să facem împreună ce nu putem face individual”. Creierul uman se dezvoltă în direcția socializării, socializare care începe din copilărie și care necesită interacțiuni cu alții într-un proces de evaluare a ceea ce gândesc sau ce simt alții. Excluderea interrelaționării conduce la tulburări grave de comportament.

Distanțarea fizică stă (împreună cu alți factori) la baza distanțării sociale și a izolării sociale. Distanțarea fizică conduce la un sentiment de abandon și singuratate, la depresie sau nevroze grave. Se afirmă că în lumea de astăzi oamenii pot să interacționeze permanent și de la distanță (prin mijloacele moderne de comunicare, prin rețelele de socializare etc.) și deci socializează. Lucrurile nu stau chiar așa. Tehnologiile, dependența de acestea nu pot fi un înlocuitor pentru interacțiunile față în față. Tehnologia reproduce mai degrabă o experiență, dar nu poate să înlocuiască pe deplin intimitatea și apropierea între oameni, când se creează (și prin limbaj non-verbal) empatie și apropiere emoțională.

Distanțarea socială obligatorie, văzută ca o tactică permanentă în lupta împotriva „unui inamic invizibil”, are pe termen lung efecte nocive și nu numai psihologice/psihiatrice, dar și economico-sociale. De exemplu, impunând agenților economici să funcționeze sub capacitatea lor maximă (de exemplu, companii aeriene, unități industriale, terase, săli de gimnastică și baruri) sau interzicând unele activități (teatre, cinematografe, hoteluri, restaurante) pot avea drept rezultat recesiune economică, șomaj, scăderea veniturilor.

(more…)

NU MAI ȚINE, LĂSAȚI…

Filed under: bio-wars,bioetica,Mircea Pușcașu,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 18:55

NU MAI ȚINE, LĂSAȚI…

Articol de Mircea Pușcașu

BAU BAU FAKE

Covid este o viroză respiratorie de risc mediu, cu mortalitate sub gripa sezonieră. Așa zice CDC-ul american și Ministerul Sănătății britanic *) .  Doar contagiozitatea este mai mare decât la gripă. Cifrele oficiale de la noi sunt inutile, făcute din teste la hectar, să nu zic din pix. Ne aburesc cu numărul de noi infectați, pe care il compară ba din zilele in care făceau 2.000 de teste, ba din zile in care fac 13.000 de teste pe zi, teste care au eroare intre 4% și 30%!!

E incredibil faptul că in atâtea luni de epidemie au luat atâtea măsuri absurde, dar nu au făcut teste serologice pe eșantioane statistic relevante, că nu ii interesează evoluția reală a epidemiei in populație, pentru că așa ar ieși la iveală că cifrele prevalenței ar fi mult mai mari, și mortalitatea mai mică decât la gripa, iar măsurile ar fi nejustificabile.

Virusologul șef din Ministerul Sănătății din Germania a făcut teste de acum 3 luni și a rezultat faptul că, deși rezista câteva zile pe diverse suprafețe, SARS-CoV-2 nu este infectant după câteva zeci de minute/ ore, pe aceste suprafețe.

Asimptomaticii nu transmit boala decât in cazuri foarte, foarte rare, ei sunt asimptomatici tocmai datorită încărcăturii virale mici. Așa zice OMS.

De ce să porți mască in magazine, muzee, biserici? La gripa din anii trecuți erați obligați la măști? Sau la carantine, izolarea oamenilor sănătoși și badigarzi de supermarket cu termometrul după tine? S-au decretat stări de alertă /urgență / război? Atunci? Vreți astfel de isterii de două ori pe ani pentru gripe?

Eu m-am săturat să mă prefac că îi cred. M-am săturat să mă prefac că mi-e frică pentru/de ceilalți sau de Covid. Gata cu pandemia de ipohondrie. 

(more…)

25 iunie 2020

Caută pacea inimii ca să-ți fie Raiul aproape!

Filed under: cuvintele sfintilor,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 13:56

104820130_828148771341510_1958612671115577104_n”Pacea e marea forţă care le ţine pe toate în armonie. Dar nu într-o armonie fizică, impersonală, ci în armonia conştientă, iubitoare, în care persoanele îşi menţin libertatea şi unicitatea lor. De aceea, Dumnezeu Cel întreit în Persoane, dar Unul în fiinţă şi în toate însuşirile sau valorile, ca Creator şi susţinător al tuturor, e izvorul păcii. Şi cel ce iradiază această pace conştientă, iubitoare, înţelegătoare, îmbrăţişătoare, s-a făcut vas al păcii Lui Dumnezeu, deci fiu al Lui, fiu prin care se însuşeşte pacea şi se răspândește cu voinţă printre oameni.’’ (Părintele Dumitru Stăniloae)

”Pacea nu poate fi dată altora, dacă nu este avută mai întâi de noi înşine în suflet, iar pacea are ca potrivnice ura, mânia, pizma, pomenirea răului, făţărnicia, războiul. Făcătorul de pace mai întâi luptă cu sine, ducând războiul între trup şi duh, până când ajunge la simplitate, adică partea văzută să fie aceeaşi cu cea ascunsă, şi cea ascunsă cu cea arătată, rezultând fericirea. De-abia după aceea, omul poate să unească pe cei despărţiţi şi să împace pe cei învrăjbiţi, după ce şi-a scos mânia şi ura din suflet.’’ (Sfântul Grigorie de Nyssa)

”Dragostea unește toate laolaltă, pacea izvorăște din om și răspândește liniște, bucuria ridică povara de la sufletul omului. Când vine un suflet bucuros la unul întristat și îi aduce gânduri blânde și pașnice, parcă dinr-odată cel din urmă se înseninează. Așadar, dragostea, pacea și bucuria fac minuni și luate în parte, dar împreună pot porunci tuturor făpturilor. Când sunt unite și înrădăcinate în inimă, se face pace oriunde își îndreaptă un astfel de suflet gândurile, căci din el izvorăște pace’’ (Cuv. Tadei de la Vitovnița)

”Pacea inimii este o  mică împărăţie cerească în om pe care n-o putem cuceri decât fiind luptători smeriţi şi viteji, mult iubitori, liberi faţă de tot ce e rău şi numai ţinând mâna inimii noastre spre mâna inimii Stăpânului’’ (Părintele Ioanichie Bălan)

Pacea sufletului și mintea netulburată ”e o mare agoniseală în drum spre desăvârşire. Într-o minte tulburată şi frământată nu se afla nicio idee frumoasă şi nu pătrunde nici Harul Lui Dumnezeu” (Sfântul Teotim al Tomisului)

”Numai Harul Lui Dumnezeu poate să facă inima omului sălaș permanent și sigur al păcii cerești, care este o parte a veșniciei. Un om cu pace în suflet este un om cu conştiinţa împăcată, un om care nu judecă şi nu osândeşte pe semenii săi, un om care reuşeşte să iradieze în jurul său din lumina sufletului său. Cât de frumos este chipul omului cu pace în suflet! Cât de minunat este harul acestui chip! Liniştea revărsată pe chipul său arată pacea sufletului, iar calmul arată netulburarea inimii. Pe chipul omului cu pace în suflet sunt zugrăvite în culori vii: bunătatea, blândeţea, smerenia, încrederea în Dumnezeu, faţa sa mărturiseşte despre conştiinţa sa netulburată. Cel cu pace în suflet are înfăţişarea unui om eliberat de tirania grijilor necurmate ale vieţii, cele împovărătoare ale duhului.” (Sfântul Macarie de la Optina)

 

 

Horia Sima despre Corneliu Codreanu și începutul Mișcării Legionare. Document istoric. Discurs rostit pe 13 septembrie 1940

Horia Sima despre Corneliu Codreanu și începutul Mișcării Legionare

Document istoric. Discurs rostit pe 13 septembrie 1940

ML - 646x404

„În ziua de 24 Iunie 1927, cinci tineri luptători din viaţa studenţească, trecuţi prin grele încercări pentru credinţa lor naţională, s-au adunat la Iaşi, în Căminul ridicat prin braţele studenţimii, şi acolo, în faţa icoanei Arhanghelului Mihail, s-au legat să lupte pentru dezrobirea neamului românesc.

Astfel s-a întemeiat Legiunea Arhanghelului Mihail, care, mai târziu, s-a numit Garda de Fier.

Conducătorul lor era Corneliu Zelea Codreanu. Ochii albaştri, înlăcrimaţi pentru durerile neamului şi iluminaţi de credinţe şi nădejdi care îi stăpânesc numai pe marii conducători de popoare, trecutul lui aspru de luptător încercat, voinţa lui masivă şi veşnic trează, constituiau garanţia că la capătul drumului lor nu poate fi decât biruinţa.

Au pornit la drum aceşti flăcăi, în surâsul dispreţuitor al oamenilor „cuminţi” şi în mocnetul de ură al duşmanilor din adâncuri.

De atunci au trecut 13 ani de luptă, de chinuri, de jertfe şi de eroism. Rând pe rând, sub conducerea înţeleaptă a Căpitanului, toate piedicile au fost înlăturate, toate poziţiile au fost cucerite până în inima duşmanului.

Lupta nu a fost uşoară. La conducerea Statului se afla o clasă egoistă şi înstrăinată de poporul românesc, subjugată forţelor iudeo-masonice, o clasă de conducători care îşi aflau fericirea în arginţi şi în trădarea patriei acelora care vroiau nimicirea ei.

În faţa acestor suflete pline de ură şi viclenie, s-a ridicat El, Căpitanul, cavalerul medieval, fără frică şi fără prihană.  (more…)

Pagina următoare »

Un site web WordPress.com.

%d blogeri au apreciat: