Bucovina Profundă

19 noiembrie 2019

Dăncilă sau Iohannis ? Ai vota pe cine s-ar implica concret în rezolvarea cazului familiei Smicală? URGENT: Scrisoare Deschisă

Filed under: atitudine,Smicală,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 19:12

Dăncilă sau Iohannis ? Ai vota pe cine s-ar implica concret în rezolvarea cazului familiei Smicală?

Cine ar aduce copiii in familie și familia Smicală in România? Iohannis cel implicat in trafic de copii sau Dăncilă care a infiat un copil?

Cătălin Ivan, coordonator politic al ADN, îi solicită Președintelui Klaus Iohannis, prin intermediul unei scrisori deschise, intervenția urgentă în soluționarea situației disperate în care se află medicul român Camelia Smicală, privată de autoritățile finlandeze de dreptul de a mai deține custodia copiilor săi încă din anul 2015.

În urma unei cereri făcute săptămâna trecută de azil în cadrul Ambasadei României la Helsinki, alături de copiii săi, autoritățile de la Helsinki refuză să îi mai acorde dreptul de a-și vedea fetița, Maria, aflată în custodia protecției copilului din Finlanda, în regim de izolare, în timp ce fiul său, Mihai, de asemenea minor, este dat în urmărire generală după ce a fugit dintr-un centru de plasament pentru a încerca să își vadă mama.

Scrisoarea deschisă

„Stimate Domnule Președinte,

Tragedia prin care trece cetățeanul român Camelia Smicală, alături de copiii săi, de asemenea cetățeni români, din anul 2015 încoace, întrece orice posibilitate a noastră de a ne imagina, în starea sa pură, suferința umană. Din păcate, autoritățile române, indiferent de culoarea politică a Guvernului și de cine a ocupat vremelnic funcția de Ministru de Externe, au făcut prea puțin sau deloc pentru a soluționa situația-limită a medicului român.

Cu fetița ținută în izolare de către protecția copilului și băiatul hăituit de Poliție prin Helsinki, Camelia Smicală s-a văzut pusă la zid chiar de către reprezentanții țării sale, care au găsit de cuviință să îi îngreuneze și mai tare situația oricum imposibilă, anunțând autoritățile finlandeze că vrea să fugă cu cei doi minori. 

Camelia Smicală nu mai are timp să aștepte, cei doi copii ai săi nu mai au răgaz pentru proceduri greoaie și nu mai pot răbda încălcările repetate ale unor drepturi fundamentale. Prinsă în hățișul birocratic, Camelia a ajuns la căpătul puterilor din cauza directă a țării sale, care nu a găsit în atâția ani nici o soluție diplomatică, fermă, pentru a-i ușura situația.

În ceasul al 13-lea, Domnule Președinte, opriți-vă pentru câteva minute din campania Dumneavoastră electorală în care alergați de unul singur și în care faceți casting-uri cu jurnaliști preferați pentru a organiza non-dezbateri și ocupați-vă de problema reală a unui cetățean român disperat, care v-a cerut de nenumărate ori, şi în mod direct, ajutorul.

(more…)

2 noiembrie 2019

Proteste, dezbateri, memoriu, acțiune civică și juridică. Stop 5G în România! Peste 80 de asociații și fundații au semnat Memoriul împotriva tehnologiei 5G. VIDEO

Filed under: atitudine,bioetica,boicot,Uncategorized,ştiinţă - tehnologie — Mircea Puşcaşu @ 00:49

Proteste, dezbateri, memoriu, acțiune civică și juridică. Stop 5G în România! Peste 80 de asociații și fundații au semnat Memoriul împotriva tehnologiei 5G

Către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

 Plângere prealabilă împotriva motivelor de expunere / fundamentare și a ordonanței cu privire la proiectul de OUG privind simplificarea procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcții cu privire la infrastructura fizică necesară susținerii rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

 Cerem în mod imperativ anularea acestui proiect de OUG, suspendarea tuturor procedurilor legate de el și a oricăror acte subsecvente ce decurg ca efect din el!

Subscrisele:

1) Asociația PRO CONSUMATORI, reprezentată legal de dl. COSTEL STANCIU – Președinte;

2) Asociația ALIANȚA PĂRINȚILOR, reprezentată legal de dl. CRISTIAN FILIP – Președinte;

3) Asociația PRO VITA București, reprezentată legal de dl. BOGDAN STANCIU- Președinte.

Toate trei cu sediul procedural ales la CABINET DE AVOCAT „ALEXANDRU MARINA-IOANA”, din București, sector 2, str. Dimitrie Marinescu nr. 1 (unde solicităm să ne fie trimise toate documentele de corespondență și procedurale), prin Avocat ales ALEXANDRU MARINA-IOANA,

Plângere prealabilă împotriva motivelor de expunere și a ordonanței cu privire laproiectul de OUG privind simplificarea procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcții cu privire la infrastructura fizică necesară susținerii rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în temeiul dispozițiilor art. 2 coroborat cu art. 7 și următoarele din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată, vă NOTIFICĂM următoarele:

            Având în vedere că subiectul în cauză este extrem de complex și necesită dezbateri ample, studii și analize de impact, precum și faptul că proiectul de OUG încalcă în mod flagrant atât Legea fundamentală a țării – Constituția României, precum și legile subsecvente care reglementează în mod imperativ exercitarea dreptului de proprietate precum și alte drepturi cetățenești, iar pe cale de consecință

VĂ ÎNVEDERĂM că atât legiferarea tehnologiei 5G prin OUG cât și textul propus sunt neîntemeiate, nelegale și anticonstituționale. Mai mult, la Referendumul din luna mai 2019 marea majoritate a românilor care au participat la vot și-au exprimat voința în sensul că NU mai vor ca legile importante să fie modificate prin ordonanțe de urgență. Faptul că dumneavoastră, reprezentanți ai guvernului încercați să modificați printr-un OUG nu mai puțin de nouă legi, dintre care unele foarte importante (Legea fondului funciar, Legea cadastrului, Legea de protecție a mediului, Legea asociațiilor de proprietari, Legea autorizării lucrărilor de construcții, Regulamentul general de urbanism etc.), reprezintă o sfidare fără precedent și inadmisibilă a voinței suverane a poporului român. Și pe toate acestea vreți să le modificați doar printr-o simplă ordonanță de urgență, fără dezbatere în Parlament, fără verificări de constituționalitate, fără corelare cu unele directive europene, fără studii de impact, fără nimic!

            În fapt, acest proiect de OUG nu este decât o lungă înșiruire de derogări de la legislația în vigoare, care ar putea produce un haos legislativ cu efecte ireversibile în plan legislativ și social, creându-se și o mare discriminare față de cetățeni. De exemplu, de ce proprietarii de rețele de comunicații sunt scutiți de la obținerea unor autorizații și de unele taxe iar toți ceilalți nu?Toate aceste derogări și încălcări ale legislației în vigoare se vor a fi făcute printr-o „lege specială” (art. 49, alin. 1), în condițiile în care Constituția României statuează că „Nimeni nu este mai presus de lege”!

            De asemenea, proiectul de OUG are nu mai puțin de 50 de articole, mult prea multe pentru o ordonanță de urgență! O eventuală modificare a legislației în domeniu trebuie să se facă prin Legea 159/2016, care reglementează acest domeniu și nu prin alt act normativ.

            CEREM ca subiectul tehnologiei 5G să fie analizat și dezbătut în Parlament – forul legislativ al statului. (more…)

1 noiembrie 2019

Securismul n-a murit, a făcut pui! Doi istorici CNSAS reiterează teoriile Securității. Victimele și urmașii acestora cer intervenția legii. Petiție on line

Securismul n-a murit, a făcut pui!

Publicăm un PROTEST față de ofensele la adresa memoriei victimelor experimentului de la Pitești.

Doi istorici CNSAS reiterează teoriile Securității. Victimele și urmașii acestora cer intervenția legii.

La inițiativa Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, foști deținuți politici, inclusiv victime ale experimentului de la Pitești, urmași ai acestora și personalități publice, s-au reunit susținând un protest față de ofensele aduse memoriei victimelor ororilor din teribilul experiment de către cei doi istorici cercetători CNSAS. Lista semnăturilor va rămâne deschisă până când instituțiile vizate vor lua în seamă cererile formulate în acest protest.

experimentul-pitesti

Protest față de ofensele la adresa memoriei victimelor experimentului de la Pitești. Doi istorici CNSAS reiterează teoriile Securității. Victimele și urmașii acestora cer intervenția legii.

Subsemnații, foști deținuți politici și victime ale terifiantului experiment al reeducării prin tortură de la Pitești, precum și urmași ai unor luptători anticomuniști, victime ale ororilor din temnițele comuniste, alături de personalități ale vieții publice românești, ne exprimăm pe această cale profunda indignare față de afirmațiile unor cercetători CNSAS, publicate de Radio France International sau promovate pe rețelele de socializare. Aceste declarații reprezintă o insultă adusă memoriei miilor de tineri torturați și uciși atunci, prin faptul că tezele din anii 1950 ale Securității și ale regimului ilegitim și criminal comunist sunt reiterate pentru prima oară după căderea comunismului în România.

Doi cercetători ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – este vorba de Mihai Demetriade (într-un dialog cu Wiliam Totok) și Mădălin Hodor – plătiți din bani publici pentru a scoate la lumină adevărul istoric, nu pentru a-l mistifica – se pretează la o retorică prin care victimele celui mai diabolic fenomen de tortură din întregul lagăr comunist sunt prezentate drept inițiatori și făptuitori ai odioaselor acte de cruzime. Asistăm practic, pentru prima oară după 1989, la o reabilitare a versiunii prin care, după anul 1954, Securitatea – coordonată încă la acel moment de comisari sovietici – a încercat să atenueze scandalul internațional generat de scurgerea în Occident a informațiilor despre ororile din penitenciarul Pitești. S-a efectuat în acei ani o înscenare, o farsă judiciară prin care se încerca să se acrediteze teza aberantă conform căreia torturile și crimele fuseseră de fapt inițiate de deținuții politici, la ordine primite de la căpetenii ale Rezistenței din Apus, cu scopul de a compromite regimul comunist. Este uluitor să constați că punctul de vedere al celor doi istorici cu privire la victimele terorii de la Pitești nu diferă mult de cel al odiosului general de Securitate Alexandru Nicolschi (născut Boris Grunberg), unul dintre coordonatorii experimentului, expuse cu cinism în cadrul serialului Memorialul Durerii.

În ceea privește detaliile organizării, punerii în practică și desfășurării ororilor de la Pitești, acestea sunt deja clarificate de literatura de specialitate în termeni care nu lasă loc echivocului.

Cel mai mare și mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din întreaga Europă de Est, caracterizat de Soljenițîn drept “cea mai mare barbarie a lumii contemporane”, experimentul reeducării prin tortură desfășurat în perioada 1949-1951 la penitenciarul Pitești și exportat apoi în alte închisori și lagăre din România, a avut drept scop, conform principiilor leniniste, lepădarea convingerilor politice și religioase ale deținuților, precum și alterarea pesonalității acestora până la punctul obedienței absolute. Scopul torturilor, bătăilor continue, umilințelor, a fost, în primă instanță, continuarea obținerii de informații și după finalizarea anchetei de la deținuții condamnați deja, conform prevederilor directivelor NKVD pentru țările ocupate de URSS. Dar, spre deosebire de aplicarea acestora în celelalte țări comuniste, în România, la Pitești, obținerea informațiilor nu presupunea  oprirea cruzimilor, acestea continuând pana la anularea completă a personalității deținuților.

Occidentul a aflat despre ororile de la Pitești prin intermediul cărții lui Virgil Ierunca, care la rândul său fusese inspirat de lucrarea lui Dumitru Bacu. Dincolo de aspectele macabre ale metodelor de tortură, Ierunca a reușit să surprindă cu acuratețe obiectivele psihologice finale.

François Furet, membru al Academiei Franceze a vorbit despre fenomenul Pitești ca despre “una dintre cele mai cumplite experiențe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră”.

Reputatul istoric Stéphane Curtois, unul dintre cei mai prestigioși cercetători ai comunismului din Europa de Est, spulberă orice dubii în legătură cu faptul că la Pitești ar fi fost altceva decât un experiment bine instrumentat de represiunea comunistă: “În opinia mea, ceea ce s-a întâmplat la închisoarea din Piteşti la sfârşitul anilor ’40 şi începutul anilor ’50, a însemnat experimentul comunist care a fost dus cel mai departe, experimentarea unei inginerii psihologice. În acest caz avem un fel de experienţă în eprubetă ca într-un laborator, o experienţă de inginerie psihologică. Adică se iau studenţi care sunt naţionalişti şi creştini şi se încearcă, prin tortură fizică şi psihică adecvată, transformarea lor în oameni noi, în comunişti. Deci, după câte ştiu eu, este cu adevărat un experiment de necrezut, cel mai dus la extrem. S-au mai experimentat desigur inginerii psihologice, cum ar fi cea asupra populaţiei Cambodgiei de către khmerii roşii. Dar asta a fost ceva destul de banal: oamenii erau obligaţi după muncă să participe la mitinguri unde trebuiau să repete întruna lozinci. În timp ce la Piteşti se lucra zi şi noapte, fără întrerupere, asupra psihologiei tinerilor, pentru a o transforma total. ”

(more…)

Halloween este o celebrare demoniacă, nu doar o distracție cu măști și dovleci. Aveți grijă in ce vă băgați copiii!

Filed under: atitudine,Civilizația morții,halloween,ocult,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 11:54

Halloween este o celebrare demoniacă,

nu doar o distracție cu măști și dovleci.

Aveți grijă in ce vă băgați copiii!

copil - nu halloween


Articole pe aceeași temă:

 

 

6 septembrie 2019

Man, Measles and Make-believe. Andrew Wakefield, MBBS

Filed under: antivaccin,atitudine,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 23:32

Man, Measles and Make-believe

Andrew Wakefield, MBBS

This lecture separates fact from fiction in the current debate over measles. It addresses what herd immunity is and what it is not, in both the pre-vaccine and vaccine eras. It examines the consequences – real and potential – for vaccines that do not reproduce natural immunity. It addresses the question of should we fear measles and if so, why?

Andrew Wakefield, MBBS

Wakefield has been likened to the Dreyfus of his generation, a doctor falsely accused of scientific and medical misconduct, whose discoveries opened up entirely new perceptions of childhood autism, the gut-brain link, and vaccine safety. As an ‘insider’, the price for his discoveries and his refusal to walk away from the issues they raised, was swift and brutal, with loss of job, career, reputation, honours, colleagues, and country. And yet he enjoys a huge and growing support from around the world.

(more…)

27 august 2019

Aleksandr Soljeniţîn – Discursul rostit la Academia Internațională de Filozofie din Lichtenstein – septembrie, 1993

Filed under: articol,atitudine,crimele comunismului,Soljenitin,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 01:54

SOLJENIŢÎN - Vendeea, septembrie 1993

Aleksandr Soljeniţîn – Discursul rostit la Academia Internațională de Filozofie din Lichtenstein – septembrie, 1993

 

De fiecare dată când ajung în principatul Lichtenstein, îmi amintesc cu emoție excepționala lecție de curaj pe care acest minuscul stat și principele său, răposatul Franz-Josef al II-lea, au dat-o lumii în 1945: rezistând implacabilei amenințări militare sovietice, ei nu au ezitat să ofere adăpost unui detașament de anti-comuniști ruși, care căutau refugiu din cauza tiraniei lui Stalin. Acest exemplu este cu atât mai instructiv cu cât în același moment, pentru a intra în grațiile victoriosului Stalin, marile puteri democratice, semnatare ale Cartei Atlanticului – promisiune vibrantă de libertate pentru toți oprimații lumii – i-au dat lui Stalin în sclavie, fără să murmure, întreaga Europă de Est. Ca și sute și sute de mii de cetățeni sovietici, pe care i-au trimis înapoi de pe propriile teritorii, contra voinței lor. Unii au preferat să se sinucidă. Nu s-a ținut cont de nimic.

Sub amenințarea baionetelor, cu o violență infamă, ei au fost literarmente împinși în mâinile asasine ale lui Stalin, spre torturile lagărelor de concentrare și spre moarte. Că sovieticii au sacrificat milioane de vieți alături de Occident, pentru victoria comună, este indiscutabil; dar odată obiectivul atins, ei nu au avut dreptul nici măcar la libertate. (Este, de altfel, surprinzător că presa liberă occidentală a contribuit la disimularea acestei crime, vreme de de 25 de ani. Nici atunci, nici mai târziu nimeni nu i-a tratat pe generalii și comisarii britanici și americani implicați în aceste acțiuni, drept criminali de război – ca să nu mai vorbim de a-i traduce în justiție.) 

(more…)

30 iulie 2019

Copiii români răpiți de statul finlandez. Platforma civică ÎMPREUNĂ în apărarea copiilor Cameliei Smicală. VIDEO – Filmarea răpirii. Minunata lume nouă in acțiune. Brute finlandeze spălate ideologic pe creier. Așa arătă mult lăudatul model al țărilor nordice?

Filed under: atitudine,dictatura,pedofile,Platforma ÎMPREUNĂ,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 19:38

Copiii români răpiți de statul finlandez

Platforma civică ÎMPREUNĂ în apărarea copiilor Cameliei Smicală

smicala-copiii-video-3

CĂTRE, 
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE DIN ROMÂNIA
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, DL. KLAUS WERNER IOHANNIS

Subsemnații JALASKOSKI JOHAN MIHAIL născut la data de 06.01.2006 și JALASKOSKI MARIA ALEKSANDRA născută la data de 25.01.2007, în nume personal, vă înaintăm prezenta

NOTIFICARE
prin care vă solicităm să procedați de urgență la repatrierea noastră, având în vedere condițiile umilitoare la care suntem supuși în Finlanda, unde subsemnații Jalaskoski Johan Mihai și Jalaskoski Maria Aleksandra suntem închiși împotriva voinței noastre în centre de plasament și suntem separați în mod forțat și împotriva voinței noastre de mamă și familia maternă. 

În fapt, în data de 15.06.2016, instanța de judecată din Finlanda a reținut în mod definitiv că domiciliul nostru este la mamă – Jalaskoski Mihaela Camelia – însă, în ciuda acestei hotărâri judecătorești, în vigoare și nemodificată nici în prezent, serviciul de asistență socială din cadrul Primăriei Tampere – localitatea din Finlanda unde aveam la acel moment reședința – ne ridică forțat în condiții de violență extremă, lucru probat și de înregistrarea video de la acel moment, și ne internează, împotriva voinței noastre și a mamei noastre ce deține drepturi depline în relația cu noi, în centre de copii diferite.

(more…)

4 mai 2019

Platforma ÎMPREUNĂ – Șah constituțional la Convenția de la Istambul: Părinții români refuză ideologia de gen în școli. 300.000 de părinți au semnat inițiativa

Platforma ÎMPREUNĂ – Șah constituțional la Convenția de la Istambul:

Părinții români refuză ideologia de gen în școli

300.000 de părinți au semnat inițiativa

prezidiu_w747_h373_q100

Platforma civică de drepturi și libertăți ÎMPREUNĂ a trimis o notificare, în numele a 300.000 de părinți din România, prin care a somat Ministerul Educației și Institutul de Științe ale Educației să țină cont că ei refuză în mod expres includerea ideologiei de gen în educație. Somația reprezintă o procedură administrativă prealabilă unui demers judiciar dacă autoritățile nu țin cont de notificare, a explicat Ana-Corina Săcrieru de la Platforma ÎMPREUNĂ.

Peste 300.000 de părinţi din România s-au sesizat cu privire la tendinţele din educaţia românească de a se pune un prea mare accent pe ideologia de gen şi pe demersurile unor organizaţii de a bulversa copiii cu privire la identitatea lor. În acest sens au sesizat Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei să ţină cont de părerea lor când sunt întocmite programele şcolare.

Liderii Platformei ÎMPREUNĂ, Mihai Gheorghiu și Ana-Corina Săcrieru, discutând cu pă­rinții și elevii din țară și urmărind evoluția actelor normative propuse în ultimii ani, au constatat recent tendințe și practici nocive în materie de educație, care prevăd ideologizarea acesteia prin predarea de noțiuni controversate ale ideologiei de gen, sau ideologiei gender. Aceasta prezintă identitatea sexuală ca fiind un simplu rol social, un așa-zis „stereotip de gen”. Manuale de clasa a III-a, a V-a, a VI-a, a VII-a includ deja câteva conținuturi în acest sens, iar pe piața editorială românească pentru tineri și copii apar tot mai multe traduceri care merg în aceeași direcție, inculcându-le copiilor ideea că pot fi ori fetițe, ori băieți, la alegere, nu după cum s-au născut, și că familiile pot fi formate doar din doi tați sau două mame.

La fel de alarmant, avertizează Mihai Gheorghiu, este un proiect de hotărâre de Guvern realizat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care prevede că profesorii pot fi subiectul unor plângeri anonime dacă unui elev i se pare că este discriminat pe criterii de gen.

Toate acestea se întâmplă cu viteză după ce, în 2016, România a ratificat, fără dezbatere publică, un document controversat al Consiliului Europei cunoscut sub numele de Convenția de la Istanbul și care cere, printre altele, includerea în educație a acestei direcții, pe care o califică drept „combatere a stereotipurilor de gen și a violenței de gen”. Prin articolul 12 al convenției, România își asumă să ia măsuri de „combatere a rolurilor stereotipe de gen” în toate domeniile vieții sociale, culturale, inclusiv în sport. Aceasta ar însemna ca în competiții să concureze femei transgender (foști bărbați), cu o constituție fizică net superioară. S-a și întâmplat în 2014, la o competiție de arte marțiale mixte, când o „femeie” transgender a trimis-o la spital cu arcada spartă cea mai bună luptătoare feminină.

Ana-Corina Săcrieru spune însă despre Convenția de la Istanbul că a fost ratificată printr-o lege națională care nu este deasupra Constituției, care, prin art. 29, alin. 6 și art. 26, alin. 1, prevede dreptul părinților de a-și crește copiii potrivit propriilor convingeri și dreptul copilului de a avea o viață intimă și privată respectată. „Aceste drepturi au valoare juridică superioară. Când 300.000 de cetățeni au somat Ministerul Educației să respecte articolele din Consti­tuție, aceasta privește un nivel juridic superior obligativității introduse prin Convenția de la Istanbul”, a spus Ana-Corina Săcrieru.

Statele din Europa Centrală și de Est au simțit pericolul ideologic al Convenției de la Istanbul și au refuzat ratificarea ei sau au ratificat-o cu rezerve. În 2017, 50.000 de croați au ieșit în stradă pentru a se opune ratificării. Iar Bulgaria a refuzat ratificarea chiar în perioada în care deținea președinția Consiliului Europei, în temeiul faptului că, în Uniu­nea Europeană, domeniile de reglementare ce țin de familie și educație sunt supuse suverani­tă­ții dreptului național. 

(more…)

13 aprilie 2019

Comunicat de presă al Platformei civice ÎMPREUNĂ, după campania națională „Apărăm copiii României și identitatea lor” susținută prin semnături de 300.000 de români

Comunicat de presă al Platformei civice ÎMPREUNĂ, după campania națională „Apărăm copiii României și identitatea lor” susținută prin semnături de 300.000 de români

TransgenderSymbols

Școala nu poate fi instrument de propagandă a ideologiei de gen

Platforma civică ÎMPREUNĂ, compusă din 506 ONG-uri și 130.000 membri susținători persoane fizice, anunță încheierea campaniei naționale „Apărăm copiii României și identitatea lor”, campanie prin care 300.000 de cetățeni români refuză în mod expres orice ingerință a ideologiei de gen, inclusiv sub forma educației sexuale pentru diversitate, în procesul educațional din România.

Prin această campanie, cei 300.000 cetățeni români somează Ministerul Educației Naționale, precum și Institutul de Științe ale Educației, să ia act de refuzul lor expres în ceea ce privește orice ingerință a ideologiei de gen, inclusiv sub forma educației sexuale pentru diversitate, în procesul educațional din România, cu următoarele argumente:

Potrivit art. 29 alin. 6 din Constituția României, părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine. Și este absolut firesc să fie astfel pentru că, potrivit articolului 487 din Codul Civil, părinţii sunt cei care „au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică, intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor potrivit propriilor lor convingeri, dar şi potrivit însuşirilor şi nevoilor copiilor”.

Indiferent de mediul din care provin sau de gradul de educaţie şi cultură, părinţii sunt păstrătorii şi transmiţătorii unui set de valori, propriu familiei şi națiunii în care se naşte copilul. Dispozițiile legale amintite garantează în esenţă că nimeni altcineva decât părinţii nu pot îndeplini nevoile copilului lor, iar această aducere la îndeplinire nu poate fi făcută altfel decât în lumina valorilor familiei și tocmai având în vedere faptul că părinții sunt aceia care răspund de copiii lor.

(more…)

18 martie 2019

Marșul pentru Viață – Suceava, 2019

Filed under: atitudine,avort,pro-vita,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 22:58

Luna pentru viață  și

Marșul pentru viață 2019

„Unic din prima secundă”: adevărul și dragostea ne vor salva

mars sv 2019 - afis A3

Luna pentru Viață, Suceava – martie 2019

luna pentru Viata


„Unic din prima secundă”: adevărul și dragostea ne vor salva

Omul a ajuns pe lună, a cartografiat ADN-ul uman, unii dintre semenii noștri au devenit sfinți – dar noi, ca societate, încă nu am învățat să purtăm de grijă copiilor nenăscuți.

De ce atât de multe ființe, unice din prima secundă, nu ajung să vadă lumina zilei, să se odihnească la pieptul mamei, să fie ridicate în brațe de un tată, la câteva clipe de la venirea lor pe lume?

O statistică incompletă spune că în perioada ianuarie-septembrie 2018, în România au fost avortați 44.000 de copii, în timp ce în 2017 în Republica Moldova au fost avortați 12.025 copii. Și mai sunt mulți alții, pentru care nici măcar nu se fac statistici: copii a căror viață a fost oprită prin avorturi medicamentoase, cei a căror viață a fost curmată în clinicile particulare sau din străinătate.

42 de milioane de copii au fost avortați în întreaga lume în anul 2018. Dar și statistica aceasta este incompletă, căci sunt atâtea locuri, din Vest și Est, din Nord și Sud, în care copiii nenăscuți nu contează nici măcar pentru o statistică. 

Mai mult de 1 miliard de oameni au fost avortați din 1918 până în prezent, spune o altă statistică. Și ea este incompletă, pentru că în toți acești ani au existat locuri în care copiii nenăscuți au fost totalmente ignorați. (more…)

16 martie 2019

În 500 de localități românești și la Suceava, o nouă ediţie a Marşului pentru viaţă

Filed under: atitudine,pro-vita,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 11:28

În 500 de localități românești și la Suceava, Marșul pentru Viață 2019, sâmbătă, 23 martie, ora 12.00
Punct de întâlnire pentru Suceava: Esplanada Casei de Cultură

O nouă ediţie a Marşului pentru viaţă

steag-marsul-pentru-viata-2019_w747_h373_q100

A IX-a ediţie a Marşului pentru viaţă va avea loc sâmbătă, 23 martie, în Bucureşti şi în alte apro­xi­mativ 500 de localităţi din ţară şi din Republica Moldova. Evenimentul face parte dintr-o serie mai largă de manifestări pentru pro­mo­varea vieţii, precum dezbateri, lansări de carte, proiecţii de film, ateliere de creaţie sau crosuri, luna martie fiind declarată de unele organizaţii neguvernamentale „Luna pentru viaţă”.

Românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar nu numai ei, sunt invitaţi şi în acest an să se implice în mai multe activităţi de promovare a dreptului la viaţă al copiilor nenăscuţi. Şi în acest an, mai mulţi organizatori locali, independenţi unii de ceilalţi, se implică pentru a conştientiza de frumuseţea şi importanţa darului vieţii şi reducerea numărului de avorturi, cel mai important eveniment fiind Marşul pentru viaţă – unic din prima secundă din 23 martie. Asemenea marşuri vor avea loc în peste 500 de localităţi din ţară şi din Republica Moldova.  (more…)

România (re)Educată. Un proiect prezidențial dezastruos. Memoriul celor 62 de asociații cu analize, observații, argumente documentate și concluzii

România (re)Educată. Un proiect prezidențial dezastruos

Memoriul celor 62 de asociații cu analize, observații, argumente documentate și concluzii

„România educată”, proiectul inițiat și susținut de președintele Klaus Iohannis, primește o palmă dură din partea a zeci de asociații din România.

Într-o acțiune fără precedent, care a fost înaintă în cursul zilei de vineri și la Cotroceni, memoriul inițiat de Alianța Părinților din România critică, cu argumente solide, proiectul lui Klaus Iohannis.

Susținută de 62 de asociații importante din România, acțiunea atacă șase puncte sensibile ale proiectului, aducând analize, observații solide și argumente bine documentate.  Asociația Bucovina Profundă a contribuit la forma finală a documentului.

Redacția Evenimentul Zilei a decis publicarea integrală a documentului, sursa online: evz.ro .

iohannis-2-465x390

Alianţa Părinţilor din România, organizaţie națională care are drept scop apărarea, promovarea și întărirea drepturilor părinților din România, precum și implicarea decisivă și responsabilă în procesul educației copiilor și tinerilor, conform valorilor morale, filozofice și de credință ale părinților acestora, atrage atenţia asupra unor prevederi ale programului „România educată”, program inițiat de Președintele României şi aflat în dezbatere publică. Observaţiile noastre vizează următoarele aspecte:

  • ŞCOLARIZAREA OBLIGATORIE, ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 5 ANI
  • EDUCAŢIA PARENTALĂ
  • IDEOLOGIA DE GEN
  • OBLIGATIVITATEA VACCINĂRII
  • FOLOSIREA TEHNOLOGIEI
  • PROMOVAREA DIVERSITĂŢII ÎN ŞCOLI

Însoţim obervaţiile noastre de un set de propuneri, menite să îmbunătăţească atât procesul instructiv-educativ, cât şi relaţia profesor – elev – părinte. Totodată, solicităm iniţiatorilor proiectului „România educată”, lămurirea terminologiei folosite în mod evaziv, pentru definirea obiectivelor şi acţiunilor propuse precum și operaționalizarea conceptelor menționate în proiect.

 

ŞCOLARIZAREA OBLIGATORIE, ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 5 ANI

În documentul „Viziune şi strategie 2018 – 2030”, capitolul „Structura sistemului educaţional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educaţie din anul 2030 conform scenariului 1- Învăţământul primar”, pag. 18 se face următoarea referire la învăţământul primar:

„Învățământul primar este o formă de educație teoretică (cu trimitere la elemente din practică), care se desfășoară sub îndrumarea unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani.”

Observaţii:

  • Argumentele curente pentru scăderea vârstei de începere a școlarizării nu au un suport științific concludent, așa cum recunosc o serie de rapoarte de cercetare din Irlanda de Nord și Anglia (țări europene cu cea mai scăzută vârstă de școlarizare, 4 ani), dar și pe plan mondial. (C. Perry, 2011; C. Sharp, O’Donnell, 2007, S.P. Suggate, 2009)
  • Cercetările recente evidențiază efecte negative semnificative ale angajării premature a copiilor în activități de învățământ instituțional, în special în cele de tip formal. De exemplu, Terman Life Cycle Study din SUA, un studiu longitudinal desfășurat pe perioada a peste opt decenii, arată că, în medie, școlarizarea timpurie este asociată cu „rezultate mai slabe, inclusiv pregătire mai slabă la matematică, educație mai scăzută în ansamblu, anumite dificultăți la mijlocul vieții, consum mai mare de alcool și o mortalitate mai mare.” (M. Kern & S. Friedman, 2009; S. Friedman, 2011) Autorii acestui studiu conchid că maturitatea psihologică și gradul general de pregătire pentru situația școlară, iar nu inteligența și vârsta, sunt factorii relevanți pentru a decide când ar trebui copiii să meargă la școală. De asemenea, alte studii scot în evidență scăderea motivării de a citi și o înțelegere mai slabă a textelor la copii care încep mai timpuriu (5 ani) să învețe să citească. (S.P. Suggate, E. Schaughency & E. Reese, 2013)
  • Studierea tipurilor de relații între copii și părinți în primii ani de viață arată că acestea sunt decisive pentru sănătatea mintală a copiilor și dezvoltarea lor de-a lungul întregii vieți. (M. Hyson & H.B. Tomlinson, 2014) În acest sens, autorități de talie mondială în domeniul științelor dezvoltării atrag atenția că scăderea influenței parentale în educația copiilor în favoarea influenței grupului de copii de vârstă apropiată („peer orientation”) subminează unitatea familiei, periclitează dezvoltarea sănătoasă și favorizează o cultură a tinerilor bazată pe ostilitate și hipersexualizare. (G. Neufeld & Gabor Maté, 2011).
  • Studii efectuate în Norvegia demonstrează efectul pozitiv pe care creșterea timpului dedicat îngrijirii copiilor acasă – prin reducerea timpului de lucru al mamelor – îl are asupra performanțelor școlare ale acestora, în timp ce participarea mamelor pe piața forței de muncă este corelată cu efecte negative asupra educației și succesului ocupațional al copiilor. (E. Bettinger et al, 2013; V.F. Haaland, 2013)
  • Multe țări civilizate oferă o diversitate de alternative de școlarizare, printre care Homeschooling-ul este o alternativă de real succes. În SUA în 2018 existau peste 2.5 milioane de copii care practicau homeschooling, această formă de educație fiind reglementată cu succes in țări precum Irlanda, Canada, Italia, Australia, Israel, Franța, Marea Britanie, Polonia, Austria, Belgia, Ungaria, Finlanda, Elveția și altele.

Numeroase studii întreprinse au arătat că tinerii școliți acasă au obținut rezultate mai bune decât elevii din școlile publice sau private. Rezultatele foarte bune ale educației prin homeschooling sunt cunoscute in mediul academic încă din anii ’70-80 (RS Moore et al, Journal of School Health, February 1986, Vol. 56, No.2-73)

O altă concluzie a acestor studii a fost că tinerii ar trebui feriți de educația formală până la vârsta de 7-8 (unii copii chiar până la 10 ani), datorită faptului că dezvoltarea simțurilor, coordonarea, dezvoltarea neurologică și cognitivă ajung la pragul potrivit de-abia la aceste vârste.

Propuneri:  (more…)

2 martie 2019

Familia naturală, nu sodomia civilă!

Filed under: atitudine,boicot,homosexualitate,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 22:57

Familia naturală, nu sodomia civilă!

0000-160830-fotografii-de-familie-in-costum-popular-galati

Acum in Parlament se analizează încă o propunere (a 7-a in 20 de ani) de legiferare a unirii intre homosexuali, sub denumirea de parteneriat civil.

Există presiuni enorme externe exercitate de peste 20 de ani, iar ce a stat in calea acestor insistențe a fost ceva foarte fragil, dar esențial și definitoriu: bunul simț românesc.

E iarași vremea, pentru a 7-a oară, să ieșim și să aducem aminte celor trimiși de noi in Parlament această condiție minimă de a fi român: bunul simț.

Deci, duminică (3 martie la ora 15, in Piata Victoriei din București) să se ridice toți românii cu sfântă rușine, cu bun-simț românesc, cu frica duioasă a lui Dumnezeu, cu grijă și emoție părintească față de viitorul copiilor și de curăția lor!

Nu pentru mânia scrâşnită în măsele, nu pentru salarii, nu pentru pensii, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul liber de mâine al copiilor tăi, pentru inocența copilăriei lor, ridică-te, frate române!

 

16 februarie 2019

O perspectivă sociologică asupra proiectului legii Parteneriatului civil (uniunii consensuale)

Filed under: apologetica,articol,atitudine,homosexualitate,pro-vita,REFERENDUM,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 21:45

linii-tren


În contextul reluării dezbaterilor privind uniunile consensuale (parteneriatele civile), cu două noi propuneri legislative aflate pe rolul comisiilor Senatului (una asumată de USR și UDMR, a doua de ALDE), preluăm această analiză a proiectelor de lege semnată  de doamna sociolog Teodora Mîndru, analiză publicată pe siteul Cultura Vieții.


O perspectivă sociologică

asupra proiectului legii

Parteneriatului civil

(uniunii consensuale)

 

Prin intenția manifestă de asimilare a partenerilor cu soții și a grupului social astfel format cu familia întemeiată prin căsătorie, cu scopul de a obține aceeași recunoaștere juridică și socială, aceeași ocrotire din partea statului și aceleași drepturi – dar fără aceleași obligații și contribuții la binele social general – apreciem că inițiatorii urmăresc în fapt un scop similar cu legiferarea „căsătoriei” între persoane de același sex.

Acest demers legislativ urmărește:

  • schimbarea naturii juridice a căsătoriei de la act juridic nepatrimonial bilateral al cărui conținut este fix la un contract negociabil, deschis permanentei alterări.
  • deplasarea scopului familiei dinspre nașterea și creșterea copiilor, dinspre asigurarea interesului superior al acestora, către satisfacerea interesului partenerilor.
  • înlocuirea criteriului generozității față de societate prin asigurarea continuității biologice a acesteia cu criteriul satisfacerii interesului propriu al partenerilor.
  • introducerea în practica juridică a ideii că un grup social care „nu dorește” să se încadreze în legislația existentă poate pretinde o lege care să-i satisfacă dorințele, indiferent de circumstanțe.

 

Nu este demonstrată necesitatea legiferării propuse

În România nu s-a efectuat nicio cercetare privind necesitatea și suportul populației pentru reglementarea uniunilor consensuale, iar conform datelor disponibile, concubinajul este o în general situație provizorie (amânarea/probarea căsătoriei), nu o opțiune de viață. Din acest punct de vedere, Expunerea de motive la propunerea legislativă este serios viciată.

Motivul principal invocat în expunerea de motive ar fi acela că, întrucât „românii aleg din ce în ce mai mult să trăiască în familii de facto, dar fără protecția juridică aferentă unei relații recunoscute legal și înregistrate” atunci „este necesară adoptarea unui cadru legal special care să reglementeze parteneriatul civil.”

În continuare sunt furnizate ca argumente o serie de motive vagi, fără surse și date concrete, precum „anchetele sociologice apreciază un număr cel puțin dublu, între 7-10%.” sau „Conform datelor înregistrate de INS, în societatea românească există, alături de familia standard și alte tipuri de familie. Acestea din urmă sunt destul de des întâlnite, deși sunt nerecunoscute și neînregistrate legal”.

În realitate, potrivit datelor INS [1] de la ultimul recensământ, populația care trăiește în parteneriate neînregistrate reprezintă 3,5% din populație (723.168), în scădere cu 0,3% față de recensământul anterior. Prin comparație, 48% din populația României este căsătorită.

Acest concubinaj reprezintă, în general, o situație provizorie raportată la căsătorie (amânarea/probarea căsătoriei), nu o opțiune de viață; dintre concubini, numai 2,8% nu au fost niciodată căsătoriți, restul fiind văduvi sau divorțați. Totodată, până la finalul vieții, sub 0,2% aleg drept unic mod de conviețuire concubinajul.

Notăm că în România nu s-a efectuat nicio cercetare privind necesitatea și suportul populației pentru reglementarea uniunilor consensuale, aceasta fiind de altfel o contradicție în termenii sociologiei. „Necesitatea” legiferării este așadar exclusiv opinia inițiatorilor.

 

Nu există schimbări majore în societate după 1990 în ce privește familia    

(more…)

15 octombrie 2018

Parteneriatul trădării naționale? Deputatul Daniel Gheorghe in Parlamentul României

Parteneriatul trădării naționale?

Deputatul Daniel Gheorghe in Parlamentul României

 

14 octombrie 2018

ÎN APĂRAREA MITROPOLITULUI IOAN AL BANATULUI. Patru răspunsuri

Filed under: apologetica,atitudine,REFERENDUM,România Profundă,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 23:00

Ioan al Banatului - 44042006_2081756211845109_7046128869698437120_o

ÎN APĂRAREA MITROPOLITULUI IOAN AL BANATULUI

1. Dan Negru, în apărarea Mitropolitului Ioan al Banatului: La acuzații, el întoarce și celălalt obraz, încălcând regulile de marketing și PR (activenews.ro)

Așa cum s-a putut observa în ultimele zile, susținătorii Referendumului pentru Căsătorie și cei care au votat, persoane publice sau oameni simpli, au fost „mitraliați” pe rețelele de socializare, fiind etichetați în toate felurile. De atacurile post Referendum ale progresiștilor nu au scăpat în primul rând reprezentanții Bisericii Ortodoxe, blamați pentru că au susținut cauza modificării Constituției pentru protejarea familiei. Așa cum s-a întâmplat în cazul Mitropolitului Banatului, căruia un diplomat român i-a cerut demisia pentru că s-a implicat în Referendum.
Într-un comentariu postat pe Facebook, cunoscutul prezentator de televiziune Dan Negru îl apără pe Mitropolitului Banatului, scriinnd că, mai mult decât oricând, în aceste zile „lipsa  marketingului și a P.R-ului laic costă biserica”. „La acuzatii, Mitropolitul Banatului întoarce si celălalt obraz, încălcând regulile de marketing și pr.”, scrie Dan Negru.
153031
Acesta este textul postat de Dan Negru:
”Lipsa marketingului, a P.R-ului laic costă biserica in zilele astea.
La marginea unui sat de lăngă Timisoara știam că trăiesc cateva familii sărace.
Cand acolo a început construcția unei case și nici măcar sătenii nu știau ca biserica o construiește. 
Au aflat doar când l-au văzut pe Mitropolitul Ioan pe șantier.
Azi, Mitropolitului i se cere demisia și pentru ca „nu se dedă la fapte caritabile” !
Am fost atunci cu Mitropolitul pe șantier și l-am întrebat de ce nu-și promovează biserica faptele caritabile .
A tăcut…
Eu -vanitosul- faceam fotografii.
La acuzatii, Mitropolitul Banatului întoarce si celalat obraz, încălcând regulile de marketing și pr.
Si dacă un CMO (chief marketing officer) ar putea arăta celor îndoiți că biserica nu e despre Dragnea, Mercedesuri si popi pedofili?
Habar n-am cum ar arăta o biserică marketizată. 
O fi venit vremea?

ioan mitropolitul-banatului-raspunde-criticilor-nu-mi-e-rusine-ca-prin-pozitia-mea-am-sustinut-familia-crestina

2. Katya Kelaro – Răspuns la scrisoarea deschisă a deputatului Vasile Popovici către Mitropolitul Ioan al Banatului

 

La mai puțin de două ore de la anunțarea rezultatului referendumului pentru familie, tratat cu defetism de către decoctul social românesc, împărțit în tabere ce își serbau victoria ori își înghițeau cu întîrziată demnitate lacrimile, s-au auzit voci căutînd vinovații ce trebuie să răspundă în fața mulțimii instigate. Am remarcat un nume în capul listei vinovaților, un nume ce are o rezonanță de rug aprins, un nume cu rezonanță de stejar, în jurul mîinilor căruia s-a așternut un lanț al acuzării, la fel de greu ca al condamnaților la galeră. Marile talazuri ale amenințărilor cu excluderea din UE au încetat subit, teama că Alianța pentru Familie va deveni partid s-a topit, vuvuzelele și petardele aruncate în timpanul nostru, legate de indecenta sumă cheltuită pentru organizare, din care s-ar fi putut face restul autostrăzii abandonate de Bechtel, spitalele și școlile închise, au încetat, agitatorii de profesie au folosit mașina de fum, reclamele și-au făcut efectul. Circul s-a terminat, iar rezultatul i-a surprins pe toți, mai puțin pe cei care au pregătit minuțios scenariile pentru deturnarea unui moment în care decența putea să își ia revanșa în cartea românească de istorie. 

Cineva trebuia să plătească pentru asta, cineva important, al cărui nume e nepătat, pentru ca, o dată cu lovitura în coaste dată corabiei, să fie lovită și pe punte, și catargul ei uman, sprijinul, scripetele de care se lega speranța, să fie smuls și aruncat în adînc. 

Scena acestei scrisori deschise parcă e desprinsă dintr-un film antologic, „Țarul”, în regia lui Pavel Lunghin, în care Mitropolitul Filip, interpretat magistral de Oleg Iankovski, e lăsat pe mîna opricinicilor care îi vor reproșa, îl vor condamna și vor executa sentința, în numele țarului. Între Mitropolitul Ioan al Munților și Mitropolitul Filip, personajul din film, există numeroase asemănări de conduită. Le vom analiza pe rînd, la vremea potrivită. Pe fondul comunicării sociale debreiate de informațiile contradictorii și presiunile media, referendumul generat de Coaliția pentru Familie a eșuat într-un banc de nisip, ironii și indiferență, revelînd mai multe aspecte ce au fost ignorate în timp.

Ce anume i-a reproșat Vasile Popovici, semnatarul scrisorii deschise, Mitropolitului Ioan al Banatului? Faptul de a fi fost printre inițiatorii referendumului, citez, ,,deși rolul dvs. ca ierarh nu e cîtuși de puțin să inițiați legi.Căderea referendumului ar trebui să fie un moment de reflecție profundă – pentru dvs ca și pentru acei preoți care s-au implicat în politică și-n treburi lumești, de aici și din toată țara. Mesajul pe care l-au transmis cetățenii români ieri și azi e clar ca lumina zilei pentru ierarhii bisericii noastre ortodoxe: e momentul renunțării la lux, la iubirea de arginți, la legătura veche cu un partid anume și cu toate partidele. E de multă vreme momentul să uitați de milioanele de la buget. E momentul, Părinte, să redescoperiți creștinismul, care înseamnă iubire necondiționată pentru aproapele, și mai ales pentru aproapele în nevoie. E momentul, Părinte, să vă reîntoarceți la operele sociale, cu modestie și dedicație curată. E momentul, Părinte, o tot repet, să vă lepădați ca de Necuratul de tentația politică. La ora bilanțului nu numai liderii politici trebuie să-și prezinte demisiile, ci și preoții implicați în această făcătură. Dvs. cel dintîi. Să vă luați haina călugăriei și să vă retrageți în meditație și penitență lungă. Mai ales pentru dvs. sună acest îndemn, Părinte, ca Mitropolit al Banatului, naționalist într-o regiune multiculturală, închistat într-o societate locală deschisă la minte, anti-ecumenic într-o Timișoară ecumenică. Să faceți bine, ca inițiator al demersului, să vă puneți întrebarea grea, grea de tot, de unde returnați la vistieria statului cele 35 de milioane de euro, cît ne-a costat fantezia dvs de aventurier în lumea legilor lumești. Și nu uitați: e momentul, Părinte, să vă retrageți la mănăstire, spre iertarea păcatelor și îndreptarea minții!”.

Înainte de a răspunde acestor acuzații, să vedem cine sînt cei doi, acuzator și acuzat, intrați sub lupa analizei. 

(more…)

17 august 2018

DREPTATEA ȘI MIJLOACELE STÂNGII RADICALE. Scrisoare către un prieten furat de lupta resist-anarhismului recent 

Filed under: articol,atitudine,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 00:41

DREPTATEA ȘI MIJLOACELE STÂNGII RADICALE

Scrisoare către un prieten furat de lupta resist-anarhismului recent 

(Prin resist-anarhism ințeleg acest avatar provizoriu, recent și tranzitoriu al polului extrem al stângii radicale internaționaliste, care utilizează cauze emoțional juste pentru a polariza societățile vizate, prin haos și anarhie, vizând de facto Putere ideologică și politică, având drept singură (auto)justificare morală parazitarea unor cauze emoțional-justițiare conjuncturale, față de care nu ar avea nici un interes dacă nu ar genera Putere și aparența legitimității prin iluzia unui prestigiu moral transferat de la cauza parazitată.)


Frate, ne ştim de mult timp, am luptat împreună pe multe fronturi de idei și de aceea iti pot spune lucruri grele ştiind că nu mă vei disprețui, vei avea răbdare  si vei asculta ce am să-ți spun, din interiorul cuvintelor mele si nu din perspectiva paradigmelor belicoase prin care multiplele tabere ideologice vor atât de mult să ne invrăjbească pe toți cu toți. 

Iată ce indrăznesc să zic: frontul ridicat acum de mișcarea anarhistă internationalistă #resist NU ESTE frontul nostru, orcât de justă ar fi cauza invocată de ei, pentru că ei NU au căderea morală să facă dreptatea ce o invocă. Televiziunile sunt polarizate conjunctural politic, iar site-uri gen VICE, Decât o revistă, Recorder, Casa Jurnalistului etc nu merită citate sau creditate. Fac toate parte din aceeasi tabără globalistă care a produs la nivel internațional mișcarea anarhistă #resist , de extremă stângă. Răsfoiește-le paginile si vei gasi elgebetism, anarhism, anticreştinism, barnevernetism etc. Reprezintă întruparea recentă a ideii de „revoluție continuă” formulată conceptual de Lenin, își schimbă fața, se re-branduiește periodic, a fost Occupy, a fost UnițiSalvăm, a avut diverse cauze-slogan juste, pentru a putea capacita oameni drepți și activi sau măcar niște resentimentari mereu dornici de (orice fel de) protest. 

E clar, și eu vreau sa vad la pușcărie pe Iliescu si pe urmasii lui si toti infractorii din intreg spectrul politic (nu doar din psd, desi acolo cred ca ponderea este mai mare), pe toti din 90 până azi. Dar mi-e la fel de clar că nu vreau tribunale ale „poporului” cu judecători neo-bolșevici din  curentul resist și nu mai vreau să văd bieții noștri frați creștini lăsându-se inoculați cu fantasme violent-anihilant sexuale pe post de slogane izvorâtoare de „justiție” populară. 

Cred că e absolut necesar să ne intoarcem toți la icoană și de acolo să aducem lumină, dreptate și dragoste in sufletele noastre, celor din jur și țării intregi. Cuvintele părintelui Justin sunt și aici profetice: 

”Măi băiete, nu-ți face iluzii! Numai niște suflete curate mai pot schimba ceva în țara asta… De nu vei birui mai întâi vrăjmășiile din tine, nu le vei putea înfrânge nici pe cele din jurul tău… Trebuie să devii tu întâi lumină, ca să-i poți lumina și pe ceilalți…” (more…)

16 august 2018

Protestul cel adevărat

Filed under: articol,atitudine,România Profundă,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 22:22

biserica - badia vasile

Protestul cel adevărat

Mesajul de protest rostit astăzi în fiecare biserica Ortodoxa din cuprinsul Patriarhie Române sau cine are urechi de auzit sa audă!

Astăzi, în fiecare biserica parohială, de mănăstire sau de caritate a fost rostit un puternic mesaj de protest! Da, de protest!!! Dacă ieri multe persoane spuneau că mesajul Patriarhiei referitor la evenimentele din Piața Victoriei a fost mult prea vag exprimat și că Biserica nu ia atitudine, iată că astăzi a protestat alături de popor!

Prin cuvintele „Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh” ni s-a propus ieșirea din coordonatele spațial temporale ale existentei noastre pământești… Prin ieșirea din acest interval ne detașam de cele lumești (cel puțin pe durata Sf. Liturghii)… Apoi, imediat fiecare preot a protestat! Da, a protestat! Cum?

Primele cuvinte rostite au fost: „Cu pace, Domnului sa ne rugăm!” Acestea sunt cuvinte de protest la adresa risipirii și răutății cu care fiecare dintre noi ne luptam zilnic; sunt cuvinte care ne îndeamnă să protestă împotriva căderilor noastre prin cercetare propriei conștiințe… Astfel, fiecare dintre noi am fost invitați sa ne schimba starea. Sa nu mai rămânem ancorați în tot ceea ce ne tine prizonieri intervalului (acestei vieți care pare guvernată de determinism și care este dominată de consumerismul egocentric al „libertăților” societății actuale)!

Apoi protestul a continuat! Fiecare preot a rostit: „Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugam!” Cu alte cuvinte am fost invitați, ca după ce am ieșit din interval, după ce am părăsit învrăjbirea și răutatea, după ne-am cercetat conștiința și am dobândit pacea interioară (fără de care nu putem schimba nimic în exteriorul nostru); atunci am fost invitați să conștientizăm ca fără Dumnezeu nu putem niciodată sa dobândim pacea adevărată! Ba mai mult Biserica ne-a invitat să Îi cerem Lui ajutor pentru obținerea acestei păci!

Dar asta nu e tot.. Următoarele cuvinte rostite de preot au fost: „Pentru pacea a toată lumea și pentru mântuirea tuturor Domnului sa ne rugam!” deci, ieșind din interval, cerând pacea de la Dumnezeu, trebuie apoi sa ne asumam această stare de pace și sa o împărtășim celorlalți prin atitudinea noastră, indiferent de culoarea politica, de etnie, de rasă, de grad de educație sau de poziție socială!

Astăzi am luat parte la cel mai frumos protest față de ura din lume și de situația trista în care se găsește România! Un protest al dragostei divine împotriva urii, a hoției, a autosuficienței, a manipulării și a determinismului acestei lumi! Un protest care nu strigă împotriva cuiva, ci care ii cheamă pe toți la pace și unire! Un protest care nu ne divide in categorii (în manifestanți, în jandarmi, în PSD-iști, în liberali, în instigator s. a.) ci care cheamă la unitate și dragoste!

De ce a protestat Biserica așa și nu altfel: Căci numai lui Dumnezeu I „se cuvine toată slava și cinstea și închinăciunea!”   (more…)

Efectul Rashomon și salvarea României

Filed under: articol,atitudine,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 22:02

Efectul Rashomon și salvarea României

medien-manipulation-fernsehen-tv-luegen-propaganda-hetze-1

In Rashomon (1950), Kurosawa face poate cel mai bun film al sau. In templul parasit, pe ploaie puternica, un taran povesteste unui calugar si unui vagabond evenimentele bulversante la care a fost martor: o crima si un viol.

Faptele: un cuplu, un samurai cu sotia sa, traverseaza o padure. Se intersecteaza cu un talhar vestit. Are loc o incaierare. Femeia violata. Samuraiul e ucis. Un taran vede totul. Cazul ajunge in fata judecatorului. Incep marturiile.

Faptele par simple, nu? Evidente? Ce poate fi asa complicat intr-o poveste soldata cu o crima si un viol?

Totul e complicat. Marturiile celor implicati, inclusiv a mortului, invocat samanic, sunt tot atatea filme diferite asupra acelorasi evenimente. Fiecare participant: samuraiul, sotia lui, talharul, taranul, are propria varianta, RADICAL diferita fata de a tuturor celorlalti.

Fiecare a vazut ce a vrut. Ce au vrut sentimentele, resentimentele, angoasele, interesele, patimile sale intr-un cuvant. Fiecare depune marturie sa-si salveze „fata”, chipul social.

Femeia cauta disperata sa-si salveze onoarea si spune ca, dupa viol, l-a implorat pe sot sa o ucida, pentru ca acesta o privea cu dispret. Samuraiul, resentimentar, simtindu-se tradat, da o marturie in care sotia apare complice a talharului. Talharul da o marturie in care apare ca un luptator curajos, epopeic, confruntandu-se eroic cu samuraiul, pe care-l ucide, dupa ce, anterior, ii sedusese sotia.

Poate taranul, saracul care nu are nimic de ascuns, niciun interes, sa dea o marturie dreapta? Nu. Pentru ca el da marturia, reala, nu in fata judecatorului, ci a tovarasilor sai de circumstanta. Povestea reala este ca, dupa ce talharul il leaga pe samurai, violeaza femeia, pentru a o cere, ulterior, de sotie, implorand. Ea refuza si il dezleaga pe sot, cerandu-i sa-l pedepseasca pe talhar. Samuraiul refuza, insa. Femeia, disperata, ii incita pe cei doi la duel, care are, pana la urma, loc, insa nu epopeic ca in varianta talharului, caci celor doi le era frica… de moarte. Are loc un duel penibil, cu maini tremurande, care se decide in urma unui noroc chior pe care il are talharul.    (more…)

12 august 2018

 ÎNDEMN LA REFLECȚIE. MĂ DOARE ȚARA MEA! 

Filed under: atitudine,România Profundă,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 18:15

RIZEA

ÎNDEMN LA REFLECȚIE

MĂ DOARE ȚARA MEA! 

 

ÎNDEMN LA REFLECȚIE

Mihai Gheorghiu

Clasa politică românească ne paralizează pe toți. Pe de altă parte, încercarea de a curăța totul dând foc la totul este dovada unei complete decerebrări.

Nimic nu se poate construi pe ură și pe răzbunare, pe minciună și pe manipulare grosolană. Nimic nu se poate construi pe furt, jaf și crimă. Creștinii au obligația să nu contribuie la răspândirea minciunii și a dezordinii. Au, de asemenea, obligația de a nu sluji tirania nimănui, cu atât mai puțin a anticreștinilor declarați.

Nu poți iubi România înjosind-o permanent, degradând-o continuu, urând-o dintr-un teribil complex al urii de sine, prezent în special la așa-zișii intelectuali publici, pentru care orice este românesc, este minat de un soi de mizerie apocaliptică și de otrava degradării permanente. Ura lor nu este cu nimic mai nobilă decât ura celor care ne fură și ne vând de atâta amar de vreme. Ura ucide și desfigurează.

Nu poți guverna România golind-o de competențe, de profesioniști, subjugând-o unei tarlale de analfabeți. Dar nici s-o predai la cheie tehnocraților apatrizi, aflați în concediu de la corporația-mamă, grijulii doar cu buzunarul lor. Nu poți cataloga un popor, fie el și la ananghie, ca fiind o mulțime de „suboameni” vinovați că respiră, de sărăcie, vinovați că au nevoie de salarii, că nu propagă instinctiv ideologia de gen și că își fac cruce.

Nu putem reconstrui această țară din ură, resentiment, dispreț și răzbunare. Nu o putem reconstrui cu abuzuri de putere, cu cătușele zornăind sau cu mafia aflată la guvernare. Doar iubirea autentică a aproapelui tău, a semenului tău care există și este însăși realitatea spre care grija ta se poate îndrepta, doar așa, iubind oamenii poți iubi și apăra și țara. Iar piatra de temelie a oricărei zidiri nu poate fi decât Hristos. Cine scuipă zilnic Biserica Ortodoxă Română și milenara ei păstorire nu poate comunica cu acest popor și nu poate face nimic pentru el.

Mai jos, în fotografie, poporul român, prin chipul Elisabetei Rizea, ne privește în ochi. Pe noi toți.

 

MĂ DOARE ȚARA MEA!

Adrian Sorin Mihalache

În decembrie 89, fiind proaspat admis la matematica, urmam stagiu militar la termen redus. In zilele Revolutiei, in misiunile pe care le-am avut, am simtit ceva ce nu voi uita niciodata. Am simtit ca pot muri fara teama si fara parere de rau pentru viata mea, daca moartea mea poate ajuta cumva, cat de putin ca cei de acasa sa traiasca liberi si in siguranta. Ulterior am inteles ca multi alti militari din timpul Revolutiei au simtit ceva asemanator. De atunci incoace, in momentele mai grele ale istoriei noastre recente, ma doare tara mea! (more…)

Pagina următoare »

Un site web WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: