28 noiembrie 2019
Marin Naidim domina prin comportament, cultură – făcută în închisoare – și o mare capacitate de iubire pentru toți cei din jur. În dormitorul unde era Naidim era o atmosferă deosebită de a tuturor celorlalte dormitoare. Aceeași atmosferă era și în echipele unde lucra. Un conflict, lucru frecvent în închisoare, cu Marin Naidim era imposibil! Îl depășea cu o abilitate demnă de un diplomat de carieră.27 noiembrie 2016
Suferinţele mărturisitorului Marin Naidim
Suferinţele mărturisitorului Marin Naidim
articol de Adrian Nicolae Petcu
În orice regim totalitar, opiniile, mai ales cele politice, sunt interzise şi pedepsite de comandamente care ignoră cele mai elementare norme de drept. Ion Antonescu s-a intitulat conducătorul unui regim totalitar şi, pentru că era vreme de război, a considerat că este justificat atunci când ordona suprimarea oricăror atitudini care ar fi contravenit intereselor statului. Aşa a fost în cazul tinerilor foşti membri ai Frăţiilor de Cruce din Buzău care activaseră în vremea guvernării naţional-legionare. Pe unul dintre aceşti membri, Virgil Maxim, l-am prezentat cu puţin timp în urmă la rubrica noastră „Memoria Bisericii“.
Astăzi încercăm să creionăm o scurtă biografie a altui membru, fost coleg cu Virgil Maxim. Este vorba de Marin Naidim, pe care memorialiştii, supravieţuitori ai temniţelor comuniste, îl menţionează deseori ca exemplu de trăire creştină.
Marin Naidim s-a născut la 6 martie 1922, în familia unui agent fiscal din localitatea Râmniceni, judeţul Râmnicu Sărat. În iunie 1942 a absolvit Şcoala Normală din Buzău şi, potrivit documentelor rezultate din ancheta Siguranţei, ar fi predat conducerea Frăţiilor de Cruce din acelaşi oraş lui Virgil Maxim. Deoarece în toamna lui 1942 se declanşase seria arestărilor tinerilor consideraţi că încă mai activează în Frăţiile de Cruce, la 10 noiembrie, în timp ce se afla la Centrul de încorporare din Râmnicu Sărat, Marin Naidim a fost reţinut şi trimis în ancheta Siguranţei din Buzău. După malaxorul torturilor din anchetă, la 1 decembrie 1942 este mutat, alături de ceilalţi foşti colegi, la Penitenciarul Ploieşti. Este judecat în lotul FDC, grupul nr. 14 şi condamnat prin Sentinţa nr. 14.409 din 3 decembrie 1942 a Curţii Marţiale a Corpului 5 Teritorial Ploieşti la 25 ani muncă silnică şi anularea diplomelor pentru „strângerea de cotizaţii şi contribuţii pentru scopuri urmărite de asociaţiuni interzise“ şi „constituire de asociaţiuni clandestine potrivnice ordinei de stat“. (more…)
25 noiembrie 2013
25 noiembrie: pomenirea mărturisitorului Marin Naidim (1922-1999)
25 noiembrie:
pomenirea mărturisitorului
Marin Naidim
(1922-1999)
S-a născut la 25 martie 1922 la Râmniceni, com. Măicăneşti, Vrancea, într-o familie de răzeşi. După ce a urmat clasele primare în comuna natală, a plecat la Şcoala Normală din Buzău să devină învăţător. A fost mereu primul la învăţătură. A intrat în Frăţiile de Cruce din şcoală şi le-a condus până în momentul arestării.
În primăvara lui 1942 clasa lui Marin Naidim absolvea. Elevii din FDC făcuseră o excursie pe muntele Penteleu prin august. În acelaşi an, la 20 ani a fost condamnat de regimul Antonescu la 25 ani muncă silnică pentru „Sfânta-i lege din străbuni”, alături de Virgil Maxim şi alţi colegi. Era prieten apropiat cu Valeriu Gafencu cu care se asemăna temperamental. „Naidim era cel mai apropiat ca structură de Valeriu. Sfios ca o domnişoară, ascultător, un om pur, de o mare curăţie sufletească.” (Sfântul închisorilor, 2007, p.61)
A executat 23 ani de temniţă cumplită, suferind şi îndurând cu răbdare profund creştină toate caznele la care a fost supus de către ucigătorii de suflete. În închisoare avea o trăire profund creştină, cu multe cunoştinţe teologice. Ştia pe de rost Sf. Liturghie şi pagini întregi din Vieţile Sfinţilor şi Filocalii. Ştia foarte bine Vechiul şi Noul Testament.
„Marin e cel mai simplu dintre toţi prietenii mei. Curat, iubire multă, căldură sufletească, copil curat la suflet, foarte bine format”, spunea Valeriu Gafencu.
A ieşit cu fruntea sus, dar calea spre învăţământ i-a fost interzisă. Totuşi a urmat la „fără frecvenţă” facultatea de Limba şi Literatura română, luându-şi licenţa. A rămas constant (more…)
Bucovina Profundă 