Bucovina Profundă

18 noiembrie 2016

Stareţul Daniil Tudor – Floarea de foc a ortodoxiei. Articol de Silviu ARONEŢ

Filed under: Cuv Mc Daniil Sandu Tudor,sfintii inchisorilor,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 20:13

În Calendarul inimilor noastre: 17 noiembrie, pomenirea Sfântului Cuvios Mucenic Daniil de la Rarău 

schitul-rarau_pr-daniil-sandu-tudor

Floarea de foc a ortodoxiei:

Stareţul Daniil Tudor

articol de Silviu ARONEŢ

(ediţie revăzută şi adăugită)

În data de 17 noiembrie 1962, în jurul orei unu din noapte se muta la viaţa veşnică Stareţul Mânăstirii Rarău, Ieroschimonahul Daniil Tudor, lungind cu suferinţa şi martiriul său lunga listă a crimelor comise de comunismul ateu.

Decesul a survenit, în închisoarea Aiud, după ce părintele fusese îmbrâncit pe scările metalice dintre etajele închisorii Aiud de către gardianul Vasile Mayer, iar în cădere şi-a frânt gâtul. Informaţia nu a fost verificată însă, bazându-se doar pe relatarea unei aiudence, Smaranda Mărgineanu, plecată şi ea la Domnul între timp. Mărturii indirecte atestă că la Aiud a lucrat un gardian Vasile Mayer, ajuns şef de secţie la etajul III al Celularului închisorii, un miliţian brutal şi sălbatec, „instrument orb al terorii comuniste”, după cum îl caracterizează Mihai Puşcaşu, trecut şi el prin infernul Aiudului. Grigore Caraza confirmă şi el prezenţa în corpul gardienilor a lui Vasile Mayer, împreună cu doi fraţi ai lui tot gardieni. Dintre aceştia se distingea în ferocitate şi exces de zel Vasile Mayer, ajuns la cel mai înalt grad între fraţi: plutonier şi şef de secţie.

Fişa medicală a spitalului închisorii consemnează, cu toate erorile şi omisiunile, starea bolnavului, diagnosticul şi cauza morţii: comă profundă, cu vărsături bilioase şi alimentare, convulsii tonico-clonice, tahicardie şi hemoragie cerebrală masivă. Nu consemnează şi cauza reală a morţii, documentul în cauză neprecizând dacă hemoragia a fost provocată de vreo agresiune. Probabil un medic legist ar putea spune dacă între fracturarea coloanei în zona cervicală, în urma unei căzături pe scări, şi diagnosticul înscris în fişa medicală, dacă aceasta este corect întocmită şi nemincinoasă, este o legătură. Sau mai concret dacă moartea Părintelui ar fi putut surveni, în cazul de faţă, în urma unei căzături pe scările metalice dintre etajele închisorii.

 

 Alexandru Teodorescu, Sandu Tudor, fratele Agaton, sau părintele Daniil – etape ale trecerii de la mirean, la scriitorul îndumnezeit şi la slujitorul lui Dumnezeu (more…)

17 noiembrie 2011

17 noiembrie, parintele Daniil Sandu Tudor

Filed under: Cuv Mc Daniil Sandu Tudor,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 01:13

17 noiembrie, pomenirea Sfântului Cuvios Mucenic Daniil

Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor

(Alexandru Teodorescu)

1896 – 1962

daniil-sandu-tudor-de-la-rarauAlexandru Teodorescu, Sandu Tudor, fratele Agaton sau părintele Daniil, a fost o personalitate complexă a spiritualităţii secolului XX, ce ne-a lăsat moştenire mişcarea Rugul Aprins şi care şi-a dat viaţa în chinuri pentru Hristos şi adevărul mântuirii.

S-a născut în 22 decembrie 1896 la Bucureşti, din părinţii Sofia şi Alexandru Teodorescu. Urmează şcoala primară la Bucureşti, liceul la Ploieşti, unde tatăl său era preşedinte al Curţii de Apel. În ultimul an de liceu, 1914, tânărul Alexandru este mobilizat, iar în 1916 este concentrat şi avansat la gradul de sublocotenent. După război Sandu Tudor studiază pictura la Academia de Arte Frumoase, iar între anii 1922-1924 se îmbarcă pe vasul Dobrogea ca ofiţer asistent, călătorind pe mări şi oceane. După 1924 revine la Bucureşti, unde continuă studiile universitare şi predă la liceul din comuna Pogoanele.

Activitatea literară o începe în anul 1925 prin volumul de versuri „Comornic”, eveniment consemnat de critica literară, fără entuziasm însă. Totuşi, scriitorul Constantin Gane va scrie în „Convorbiri literare” că autorul are „stofa marilor înzestraţi ai marii poezii”. Perioada 1925-1927 este deosebit de efervescentă, colaborând la revistele literare „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul artistic”, „Familia”, „Contemporanul” ş.a. Din ianuarie 1927 lucrează la revista „Gândirea” sub conducerea lui Nichifor Crainic, redactorul şef al publicaţiei. Se apropie de literatura mistică, publicând în acelaşi an într-o primă formă „Acatistul Preacuviosului Părintelui Nostru, Sfântul Dimitrie cel Nou, Bouarul de la Basarabov”. Aceasta va apărea în volum în anul 1942. În anul 1928 Sandu Tudor obţine binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi va desfăşura o intensă activitate profesională în domeniul teologic şi literar-jurnalistic: subdirector al Institutului de Teologie din Chişinău, unde decan era Gala Galaction, apoi secretar al Oficiului Universitar la Universitatea Bucureşti.

Anul 1929 înseamnă pentru el un an de transformare profundă, prin călătoria făcută în Sfântul Munte Athos. Acolo, (more…)

16 noiembrie 2010

17 noiembrie, pomenirea Sfântului Cuvios Mucenic Daniil

Filed under: apologetica,Cuv Mc Daniil Sandu Tudor,icoana,lupta impotriva uitarii,România Profundă,sfinti contemporani,sfintii inchisorilor,sfintii români,sinaxar,tropar — Mircea Puşcaşu @ 23:48

Luna noiembrie în 17 zile, pomenirea Sfântului Cuvios Mucenic Daniil (Sandu Tudor), care în bătăi crâncene s-a săvârşit

Tropar, glasul I

Vlăstar curat al plaiurilor străbune,

biruitor al patimilor şi al celor deşarte,

dascăl înţelept al rugăciunii

şi vas ales al luminii celei necreate.

Cuvioase părinte Daniil,

purtătorule de chinuri îndelungate,

roagă-L pe Hristos Dumnezeu

să ne-nvrednicească Împărăţiei

Celei Neînserate.

„Împlinirea rugăciunii inimii duce la mucenicie” – Părintele Daniil

„ Părintele Daniil a fost băgat într-o iarnă la celula numită Alba, sau Frigider, cum i se mai spunea, la temperatura de – 30º Celsius. Era o celulă fără geamuri, cu fecale şi rână peste tot, fiindcă acolo erau băgaţi cei care trebuia să moară – practic erau condamnaţi la moarte prin frig. Erau îmbrăcaţi foarte sumar, şi erau lăsaşi acolo cu foarte-foarte puţină mâncare, atât înainte de a intra în celula respectivă cât şi după ce au intrat în celulă.  Şi părintele a fost băgat cu un medic, un foarte bun prieten de-al părintelui.   După ce au fost băgaţi amândoi în celulă de către 3 gardieni, părintele Daniil s-a aruncat imediat pe burtă, cu mâinile întinse în semnul Sfintei cruci, cu faţa în toată mizeria de acolo şi i-a spus doctorului: Pune-te pe mine! Doctorul s-a aşezat cu spatele pe spatele lui în aceeaşi poziţie de Sfântă cruce, iar după ce s-a aşezat i-a spus aşa: Doctore, nu mai spui nimic altceva decât numai atât: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul. Şi medicul spunea că în momentul când a început părintele Daniil rugăciunea, a intrat o lumină orbitor de strălucitoare în toată celula şi din clipa respectivă a pierdut noţiunea timpului. După ceva vreme, au fost bruscaţi de gardienii care au intrat în celulă, i-au ridicat de jos, şi după aceea au aflat că au rezistat acolo 8 zile, fără apă, fără mâncare, fără somn, fără nimic de îmbrăcat, la – 30° Celsius. Torţionarii când au intrat acolo şi când au pus mâna pe părintele Daniil era mai fierbinte decât atunci când l-au adus în celulă iar în jurul lui totul se topise.” (Părintele Augustin de la Aiud în cartea Din temniţe spre sinaxare)

13 septembrie 2010

Cuviosul Mucenic Daniil Sandu Tudor, în iureşul anchetei de la Aiud

Filed under: Cuv Mc Daniil Sandu Tudor,lupta impotriva uitarii,România Profundă,sfinti contemporani,sfintii inchisorilor,sfintii români,taina faradelegii — Mircea Puşcaşu @ 13:48

Cuviosul Mucenic Daniil Sandu Tudor, în iureşul anchetei de la Aiud

Mărturii cutremurătoare despre moartea sa

Dosarul Rugului Aprins reprezintă cel mai concludent exemplu de persecuţie religioasă. Deşi Constituţia garanta libertatea religioasă, acest privilegiu era socotit „o mască pentru promovarea diverselor obiective politice antidemocratice de către elemente duşmănoase”.

Unul dintre cele mai interesante dosare pe care Securitatea le-a fabricat a fost „Alexandru Teodorescu şi alţii”, într-un cuvânt Rugul Aprins. Astăzi, acest dosar, conform specialiştilor, reprezintă un model de reprimare la adresa creştinismului ortodox.

Dosarul Penal 202, „Alexandru Teodorescu şi alţii”, aflat astăzi la Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (A.C.N.S.A.S.), provenit de la Arhivele Ministerului de Justiţie, secţia Instanţe Militare, este format din zece volume cuprinzând anchetele, recursul şi actele de penitenciar ale întregului lot. George Enache, în Ortodoxie şi putere politică în România contemporană, pe baza documentelor de la A.C.N.S.A.S., reface luptele de culise duse de către cele mai prestigioase feţe bisericeşti din perioada ateisă, acordând, cu această ocazie, un spaţiu amplu dosarului amintit.

A adera la doctrina Bisericii înseamnă o desprindere de comunism

Deşi asociaţia Rugul Aprins fusese legal înfiinţată, intelectualii adunaţi la mănăstirea Antim au fost catalogaţi drept „inamicii poporului”. Astfel, potrivit opiniei de atunci, „a adera la doctrina Bisericii şi a practica în mod sistematic cultul înseamnă o desprindere, cel puţin spirituală, de comunism”. Cu toate acestea, (more…)

%d blogeri au apreciat: