28 ianuarie 2021
10 decembrie 2014
18 iulie 2014
Decizia unei mame: prima injectie – Vaccinul pentru Hepatita B
Decizia unei mame: prima injectie
Vaccinul pentru Hepatita B
A venit ziua in care lumina vietii tale a aparut pe lume. Minunea ei este coplesitoare: aceasta fiinta umana a crescut din doua celule, inlauntrul tau, si in ciuda ultimelor cateva zile, fiecare parandu-ti-se un an, toate astea s-au petrecut in noua luni, fara ca tu sa faci prea multe, decat sa stai. Daca esti intr-un spital, probabil bebelusul tau ti se va lua inca de la intrarea lui in lume, si va fi supus la tot felul de interventii empirice vizand controlul posibilelor vatamari, de la posibila lui slabiciune si pana la tulburarile latente – antibiotice in ochi, vitamina K in sange, un frecus zdravan cu solutie pentru curatat bebelusi si continand 1,4 dioxan si formaldehida si din 1991, vaccin anti-hepatita B.
Ce este asta? De ce are nevoie de asta copilul meu?
Potrivit CDC (Centers of Desease Control/Centrele pentru Controlul Bolilor), oricine are nevoie de asta. Pe cat de mult intelegem noi, aceasta este o boala infectioasa care poate, in procentaje discutabile, sa progreseze pana la ciroza, cancer hepatic si moarte. Populatiile cu risc mare cuprind pe cei care fac sex neprotejat, utilizeaza droguri injectabile (nu e cazul cu majoritatea bebelusilor!), cei care primesc transfuzii, sau vin in contact cu sangele celor infectati. Dintre adultii infectati, 90-95% scapa de virus pe cont propriu, fara interventie potrivit manualului de medicina, Harrisons Principals of Internal Medicine/Principiile Harrisons pentru medicina interna.
Ingrijorarea pentru posibila contractare de catre bebelus a virusului este ca sistemul imunitar neonatal imatur „permite” virusului sa ramana cronic pana la 90% din cazuri. Apoi, in a doua sau a treia decada a vietii, majoritatea copiilor infectati intra in “faza HBeAg+”, in care ar avea un risc tot mai crescut de ciroza, deteriorare hepatica progresiva si cancer. Replicarea (inmultirea) virala, genotipul virusului (exista 8 cunoscute), vatamarea hepatica celulara dupa cum e masurata enzimatic si caracteristicile raspunsului imunitar al gazdei face destul de variabila parcurgerea diferitelor faze ale infectiei cronice. Deci, la acele mame cu infectie activa, care este determinata de analizele ADN viral si antigen/anticorpi, contracararea transmiterii catre bebelus este un motiv convingator de ingrijorare. Voi prezenta modul in care am putea esua in a incerca sa rezolvam intr-un mod eficient aceasta cauza ingrijoratoare.
Dar ce se intampla cu restul bebelusilor nascuti de mame neinfectate? Nou-nascutul tau, proaspat iesit din pantece, are nevoie de aceasta injectie cu ADN viral recombinant, manipulat genetic, inserat intr-o celula de levura, deoarece aceastea se presupune ca bebelusii pot usor „sa ia boala”, si pentru a asigura conformitatea (spre deosebire de adultii cu risc inalt); totusi prevenirea transmiterii pe verticala de la mama la copil se crede ca ar fi principala sursa de posibila infectare (in ciuda usurintei cu care se poate face evaluarea, daca mama este sau nu infectata).
Functioneaza asta?
Multe nu se stiu, si sunt dificil de cuantificat in legatura cu efectele vaccinului, inclusiv daca producerea de anticorpi, daca aceasta intervine, ar putea totusi sa fie de foarte scurta durata si cu siguranta s-ar putea sa nu produca efecte pana la adolescenta, cand, datorita comportamentului, ei s-ar afla sub un risc mai inalt de contractare a bolii. Evaluarea predominantei pre- si post- introducerii vaccinului pare sa fi sugerat ca vaccinarea a fost responsabila pentru o scadere a infectarii cronice cu hepatita B la copiii intre 6-19 ani, dar aceste documente utilizeaza mai degraba nivelul sanguin al antigenului Hbcore si antigenului de suprafata, decat testarea prin reactia in lant a polimerazei pentru detectarea ADN-ului viral.
Dar daca toate aceste date au fost invalidate de analizele clinice depasite care esueaza in a identifica in mod real infectia cronica?
Un document edificator, tocmai publicat in Jurnalul despre Hepatita Virala, ar putea sa arunce lumina asupra adevaratelor rezultate ale acestei abordari si asupra bazelor ei intr-o conceptualizare eronata despre virus si interactiunea lui cu sistemul nostru imunitar (more…)
15 mai 2012
Hepatita B. Ce nu stiati despre vaccinuri
Hepatita B
Ce nu stiati despre vaccinuri
– este o boala virala cu transmitere sanguină şi sexuală (transfuzii, contact sexual etc.)
– vaccinul anti hepatita B a fost creat in SUA in anii 80 pentru prostituate, homosexuali, dependentii (junkies) de droguri injectabile (acestea fiind categoriile expuse riscului de imbolnavire cu hepatita B) , dar nu s-a bucurat de un succes de piata, asa ca a inceput sa fie administrat copiilor sub un an, care, evident, nu sunt populatia de risc, dar sunt o buna piata de desfacere, datorita parintilor impresionabili, neinformati si cu o incredere netarmurita in autoritati
– vaccinul conţine: tiomersal (sare de mercur neuro-toxica implicata in etiologia autismului), hidroxid de aluminiu (autism, alzheimer), fosfaţi, proteine din ou de gaina, proteine din drojdie, resturi din culturi bacteriene (Saccharomyces cerevisiae), ADN strain , toate alergogene sau (si) cancerigene
– producatorii recunosc ca aceste vaccinuri cauzeaza boli grave precum: meningita, trombocitopenie, reactii anafilactice, eritem multiform, encefalita, encefalopatie, scleroza multipla, Sindrom Guillain-Barre, bronhospasm, convulsii, purpura trombocitopenica, Sindrom Stevens-Johnson. (http://us.gsk.com/products/assets/us_engerixb.pdf)
– tot din prospectul lor reiese ca nu au fost studiate (more…)