Bucovina Profundă

27 septembrie 2019

Riscul conformismului la premianți. De ce poate deveni învățământul de masă uzină de propagandiști? Tocilarul de ieri, activistul dintotdeauna. Un articol de Ninel Ganea

Filed under: articol,inginerie sociala,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 08:45

Riscul conformismului la premianți. De ce poate deveni învățământul de masă uzină de propagandiști?

Tocilarul de ieri, activistul dintotdeauna

Un articol de Ninel Ganea / Karamazov.ro

nerd

Nu trebuie subestimată niciodată capacitatea oamenilor de a face observații valoroase atunci când te aștepți mai puțin. Zilele trecute m-am întâlnit cu un fost coleg de liceu pe care nu-l mai văzusem de ceva timp. Am discutat vrute și nevrute, ne-am reamintit, bineînțeles, de vremurile bune de altădată. Apoi discuția a degenerat în politică. A degenerat nu pentru că ne-am fi luat la bătaie sau la harță. Dimpotrivă, aveam, în mare, cam aceleași păreri. Însă de fiecare dată când discuția se colorează politic, conversația se acrește instantaneu și nu tragi nici vreun folos, nici vreo plăcere de pe urma ei. Totuși, amicul meu a avut în timpul acestui dialog steril o remarcă prin care a salvat toată vorbăria mea inutilă și care m-a pus pe gânduri. 

El a observat că mai toți premianții clasei din care el a făcut parte, copii conformiști, cuminți și silitori la învățătură, adică tocilarii, au devenit astăzi activiști și propagandiști ai stilurilor de viață alternative, susținători ai aberațiilor sexuale și promotori ai relativismului cultural. Pe de altă parte, remarca amicul, loazele clasei, printre care se includea pe nedrept și el, adică aceia care aveau note mici, sfidau regulile oficiale și se comportau mai dezmățat, s-au transformat în conservatori. Fără să o ia neapărat pe drumul spre biserică sau să-și facă exagerat de multă ordine în viață, „loazele” s-au poziționat aproape din reflex împotriva noilor ideologii adoptate acum de foștii tocilari.

Amicul meu punea această schimbare pe seama conformismului. Tocilarii au continuat să fie de partea establishmentului, chiar dacă, între timp, substanța sa ideologică s-a modificat, fără să apeleze pentru o clipă la discernământ, încercând doar să se plieze la poziția dominantă și comodă. În schimb, băieții veseli, dornici să conteste autoritatea și linia oficială, au rămas în opoziție, devenind chiar și mai vehemenți decât în liceu, când fronda lor era în mare parte juvenilă.

Logica sa prindea mult. Ceea ce rămâne însă neexplicat este de ce școala produce astfel de tipuri umane, și nu de azi, de ieri. (În treacăt fie spus, observația amicului mi-a fost întărită de un profesor de modă veche care, de curând, mi-a arătat mândru prima carte scoasă de cea mai bună elevă din carieră. Cartea se numea „Gen și identitate în …” )

Cred că există mai multe răspunsuri la problema școlii moderne și a eșecului de „a produce” ființe umane înzestrate cu un discernământ rezonabil.

Una dintre explicațiile convingătoare susține că școala modernă creează, de fapt, mercenari – oameni pentru care cartea nu reprezintă decât un mijloc prin care se poate obține o notă mare și nimic altceva. Copiii învață doar pentru a lua note mari, care le permit să intre la facultăți unde vor urmări tot notele mari pentru a-și atinge obiectivul final: o carieră profitabilă financiar și social. Plăcerea lecturii și a cunoașterii nu apare niciodată. În termenii filosofului Alasdair MacIntyre, atenția exclusivă asupra bunurilor externe va afecta atât dezvoltarea virtuților, cât și aprecierea bunurilor interne ale practicii (bucuria cititului). Cu alte cuvinte, cine urmărește cu predilecție notele nu își va îngriji  virtuțile, ba dimpotrivă, și nici nu va dobândi  gustul cărților. Iar un mercenar va merge întotdeauna de partea celui care îl recompensează cu mai mult sau de pe urma căruia nu va pierde. Așa că, în vremurile noastre, mercenarii vor fi de partea corectitudinii politice și a raznelor conexe. 

(more…)

25 iunie 2018

Federația ProVita împotriva strategiei guvernamentale de reeducare a părinților

Federația ProVita împotriva strategiei guvernamentale de reeducare a părinților

deca

 


SCRISOARE DESCHISĂ A FEDERAȚIEI PRO-VITA,

PRIVIND „STRATEGIA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE PARENTALĂ 2018-2025”

 Către Ministerul Educației Naționale

Domnului Ministru Valentin Popa

 

Domnule Ministru,

 Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România își exprimă dezacordul privind proiectul „Strategia națională de educație parentală 2018-2025”, lansat zilele trecute de Ministerul Educației Naționale în dezbatere publică, document ce prevede introducerea disciplinei opționale „Educaţie parentală” în planul de studii pentru elevii din liceu, colegiu, școli profesionale și universităţi.

Sfidând drepturile și libertățile garantate prin lege, precum și valorile morale ale poporului român, documentul prevede înființarea unei reţele de educatori parentali care ar urma să redefinească modelul familiei tradiționale, devenit desuet din perspectiva noilor educatori. Astfel, strategia subliniază obligația familiilor de a se „adapta noilor ideologii” şi de a experimenta „noi practici în relaţie cu copiii”[1]. Din document aflăm că mentalitățile conservatoare reprezintă o piedică în calea implementării noilor ideologii privitoare la structura familiei, motiv pentru care familia din societatea actuală ar avea nevoie „din ce în ce mai mult de un sprijin extern.”

Departe de a-și mai îndeplini rolul de celulă de bază a societății, familia devine, astfel, „o constelație de idei, imagini și terminologii, creată și recreată permanent de practicile socio-culturale”. (pag. 3)

„Respectul pentru diversitate” și creșterea interesului pentru „o nouă cultură familială” sunt priorități ale viitorului program, alături de desființarea stereotipiilor de gen: „Mai  mult decât  atât,  stilurile  parentale  trebuie  revizuite  din  perspectiva  relaționării  cu  copii  și înlăturării stereotipiilor de  gen[2], care  influențează traseele de  viață diferite ale  fetelor și băieților, în acord cu legislaţia naţională anti-discriminare şi cu standardele Naţiunilor Unite şi ale Comisiei Europene în acest domeniu”. (pag. 23)

Mai amintim că cei peste 7000 de formatori de părinți vor fi recompensați cu 70 de milioane de euro anual, fiecare părinte urmând să participe la cursuri de educație parentală, atunci când copilul intră într-un nou ciclu de învățământ. Cursul pentru părinți ar putea fi inițiat în 2019, în primul an 2.500.000 de părinți urmând a fi instruiți de către educatorii parentali.

Deși Cătălina Toma, reprezentant al Ministerului Educației, declarase că „toți actorii din educație, inclusiv părinții și profesorii pot trimite observații și sugestii”[3], afirmație din care deducem că se respectă transparența procesului decizional, iată că, peste noapte, proiectul a fost retras de pe site-ul  Ministerului Educației, probabil în urma miilor de sesizări primite din partea ONG-urilor și părinților care apără familia tradițională.

Amintim Ministerului Educației Naționale că proiectul trebuia să fie supus consultării publice în perioada 11 iunie – 10 iulie 2018, prin retragerea sa fără nicio explicație încălcându-se Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, care prevede „consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative” (art. 2, b). Gestul Ministerului Educației confirmă unele suspiciuni potrivit cărora strategia ar urma să fie aprobată prin ordin de ministru: „Pentru a nu le fi perturbată liniştea, guvernanţii vor, mai nou, să aprobe Strategia prin ordin de ministru, au precizat pentru Evenimentul zilei surse din interiorul PSD. Acestea susţin că un motiv în plus pentru care a fost aleasă această cale este că „să anulezi în contencios un ordin de ministru este aproape o utopie.”[4]

Considerăm că, atât proiectul pus în discuție cât și retragerea sa de pe site-ul Ministerului Educației înainte de termenul legal reprezintă o batjocură la adresa cetățenilor români, care au dreptul de a fi informați și consultați atunci când sunt elaborate proiecte de interes general.

De asemenea, amintim reprezentanților Ministerului Educației doar câteva din prevederile legale care sunt încălcate prin „Strategia națională de educație parentală 2018-2025”:

  • Art. 14 alin. 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene: „Libertatea de a înfiinţa instituţii de învăţământ cu respectarea principiilor democratice, precum şi dreptul părinţilor de a asigura educarea şi instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice şi pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora.”
  • Art. 2 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale:

(more…)

26 februarie 2018

Despre mamele adolescente și educația sexuală în școală, în 11 puncte

Despre mamele adolescente și educația sexuală în școală, în 11 puncte

Articol de Cristina Popescu

mom-and-lou

Recent au fost publicate date Eurostat din care rezultă că la nivelul UE cele mai multe nașteri printre adolescente (inclusiv câteva sute de cazuri de mame mai mici de 14 ani) au loc în România și Bulgaria (link în comentarii).
Imediat după publicarea acestor date au apărut și primele voci care reclamă necesitatea introducerii orei de educație sexuale în școală, pentru a stopa fenomenul maternității la vârste fragede.

Pentru a nu ne grăbi în a adopta o soluție care s-ar putea să semene cu a trage cu mitraliera după câteva muște, eu propun să luăm în considerare câteva observații:

– în primul rând, soluțiile și remediile e bine să fie propuse după identificarea cauzelor fenomenului; iar simpla enunțare a unui număr de mame adolescente reprezintă doar o constatare a problemei, nu și o identificare a cauzelor acesteia

– pentru identificarea cauzelor e importantă cercetarea unor factori sociologici suplimentari cu privire la mămicile adolescente: proveniența urbană/rurală, școlarizarea sau abandonul școlar, nivelul de trai al familiei, dacă au părinți și locuiesc cu ei sau nu sau dacă sunt abandonate ori părinții se află în străinătate, etnia și modelul cultural specific acesteia, dacă sarcina a fost voluntară sau nu ori dacă e rezultatul unui abuz

– până la obținerea unor astfel de date, intuitiv, eu cred că principalele cauze ce generează sarcinile și nașterile printre adolescente nu țin de absența unei ore de educație sexuală în curricula școlară, ci mai degrabă de: 
sărăcie, mediu promiscuu, analfabetism și abandon școlar ori accesul dificil la educație sau la surse de informare, abuz sexual, neglijență (nu neștiință) ori chiar de un mod asumat de viață specific unor anumite comunități etnice minoritare unde se practică măritișul de la vârste mici iar pubertatea presupune asumarea consecințelor maternale. 
În oricare din aceste situații introducerea educației sexuale în programa școlară nu ajută cu nimic: nici minorei care a abandonat oricum școala, nici fetei de etnie roma care alege modelul cultural și modul de viață specific, nici adolescentei abuzate.  (more…)

17 februarie 2018

Reeducare ultra-pluri-sexuală în școala românească. Școala ”homosexualității” sau identitatea de gen ca „ofertă educațională” pentru liceenii români

Reeducare ultra-pluri-sexuală în școala românească

Școala ”homosexualității” sau identitatea de gen ca „ofertă educațională” pentru liceenii români

Screen-Shot-2018-02-15-at-13.35.18-878x420

Prin prezenţa masivă a elevilor din România la programele de iniţiere în  homosexualitate prezentată sub titulatura respectării identității de gen, prin pezentarea ca normalitate a excepției controversate, Ministerul Educaţiei şi toate unităţile subordonate pot ajunge să încalce, în mod flagrant, Legea Educaţiei Naţionale care prevede la Art. 7, că „în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.”

Cum altfel sa interpretam dorința Ministerului de a introduce materia “Dimensiunea de gen de-a lungul istoriei” sub dezideratul “Familia şi alţi factori educaţionali sau de informare induc deseori prejudecăţi, stereotipii, inegalităţi şi discriminări de gen, iar acestea pot fi contracarate prin efortul organizat şi susţinut al şcolii” ?

Sau ce altceva putem intelege din faptul ca, la cinematograful Elvire Popesco  (more…)

Cristian Mungiu și recurențele homoerotice cinematografice 

120 bpm gay

Cristian Mungiu și recurențele homoerotice cinematografice 

”Nu-l suspectez deloc pe Cristian Mungiu de inocențe și naivități. Când a aranjat proiecția filmului „120 BPM/bătăi pe minut” știa în ce spațiu intră și care ar putea fi reacțiile unui anumit segment de public din România, mai ales că incidente la MȚR existaseră. De altfel, prin conlucrarea celor două tabere care se înfruntă pe acest teritoriu, incidentul s-a dat „în reluare” joi seara.

Acum, în „Dilema veche”, regizorul Cristian Mungiu descoperă cu mare surprindere că iarna nu-i ca vara, România nu e Franța, Muzeul Țăranului Român nu e Centrul George Pompidou, iar exponatele din MȚR nu sunt „Fântâna” lui Marcel Duchamp.

Că tot veni vorba, să ne amintim de felul în care a tratat romanul „Spovedanie la Tanacu” al Tatianei Niculescu Bran. Deși intriga acestui fascinant roman jurnalistic nu avea nevoie de proptele homoerotice, filmul „După dealuri” (2012), regizat de Mungiu, a fost asezonat cu o idilă de profil, ca să dea bine în ochii publicului de la Cannes. Acesta, de bună seamă, nu te premiază dacă vii cu o temă eminamente religioasă. Ca să fii luat în seamă, trebuie neapărat să cânți tematic în gama ideologiei „dernier cri”.

Nu am nostalgii pășunist-sămănătoriste, nu-mi dau lacrimile în colțul ochiului când o văd pe doamna Viorica Dăncilă în costum național, dar cred că Muzeul Țăranului Român ar trebui să fie un „safe space” ferit de „activismele”, „civismele” și „valorile” stângii. Adică, pe limba ideologilor care au luat în posesie universitățile occidentale: „no platform” pentru proiecții care nu intră în rezonanță cu viziunea celor care au dat Muzeului configurația actuală.

Altfel, e cam deșertăciunea deșertăciunilor să clamezi valori precum „toleranță”, „civism”, „educație” și „respect”, să intri într-un spațiu încărcat cu o anumită simbolistică și să proiectezi filme care fac disonanță cu profilul spiritual al locului.

Nu ajută la reclamă nici să zici că 2 milioane de francezi au văzut filmul 120 BPM în cinematografe. Mai ales când știm că tot în Franța tolerantă și civilizată profesorii i-au scos pe elevi de la filmul de animație „Steaua Crăciunului”, pe motiv că nu era „suficient de laic”! Se întâmpla în decembrie 2017.

Mai jos un citat din Le Figaro. (more…)

Invazia culturală a propagandei ultra-pluri-sexuale. Să înțelegem CE se întâmplă și DE CE

Invazia culturală a propagandei ultra-pluri-sexuale. Să înțelegem CE se întâmplă și DE CE

Luna-Istoriei lgbtqiapetc_cover

gay-hell-fabulous

”Din simbolistica aleasă pentru „sărbătoarea” lor din februarie ne putem da seama că mișcarea homosexuală își dorește ocuparea spațiului cultural țărănesc și lipirea la nivel simbolic a culturii homosexuale de cultura tradițională românească.” – Dionisie Geamanul

”Într-o manifestare de nesimţire şi obrăznicie fără limite, ong-ul progresist-soroşist Accept pretinde că „CULTURA” LGBT DĂ CULOARE CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI!!!
Aflăm astfel că există o „cultura” lgbt (şi o istorie lgbt), o „cultură” care nu vine nici din spaţiul extraterestru, sau de pe un necunoscut încă continent al Terrei. Nu, această „cultură” este de fapt o listă de personalităţi ale culturilor naţionale şi ale celei universale, rechiziţionate de către mişcarea LGBT, cu voia sau fără voia lor, pe criteriul că au fost/sunt homosexuali, ca şi cum produsele creaţiei acestora ar proveni numai din identitatea de homosexual dezvoltată într-un ţinut anume, în nişte epoci şi condiţii anume, separat de lumea şi istoria acestei lumi, şi nu şi din identitatea naţională, etnică, locală … 
Şi ce vrea această „cultură” aici în România, după cum ne semnalează prin imaginea emblemă a acestei luni a „istoriei lgbt” în care cu neruşinare a confiscat motive decorative populare pentru a-şi susţine campania? Păi, nici mai mult nici mai puţin decât să se identifice ca făcând parte din cultura română. Adică ea este organic încorporată în aceasta, fiind în acelaşi timp partea ei de geniu, cea care dă culoare. Şi aşa aflăm că facem cu toţii parte din „cultura lgbt”.
Tupeul acestor activişti ticăloşiţi a întrecut orice măsură, iar demersul lor nu trebuie lăsat fără o replică pe măsură.” – Paul Ghiţiu

”Nu știu alții cum sunt, dar când mai aud sau citesc pe la noi și mai ales pe aiurea despre „Luna istoriei LBGT”, despre marșuri ale diversității și parade gay de la care nu lipsesc însemnele vesele, de implicare, ale niciunei mari corporații (altfel le paște boicotul) și nici zâmbetele sau mesajele de susținere ale notabilităților locului (dacă nu, demisia) ori despre filmele pe tema luptei homosexualilor pentru eliberarea de sub oprimarea societății tradiționale, mie păcătoasa asta de memorie nu îmi aduce în minte decât festivalul anual „Cântarea României”, defilările tovărășești obligatorii cu stegulețe mimând adeziunea și entuziasmul de la care nicio unitate socialistă sau director nu puteau lipsi fără să-și dea foc la valiză sau filmele cu ilegaliști (ori, vorba lui Iuliu Guard, cu ingineri agronomi sau constructori inovativi în luptă cu inerția timpurilor).
Doar secera și ciocanul vor fi înlocuite cu însemnul curcubeu.”

”Problema cu revoluția asta sexo-culturală nu e cum a început, ci cum s-o mai opri, că e pe stil troțkist: revoluție permanentă.  (more…)

Scurtă istorie a practicilor psihiatrice. O istorie a cruzimii umane. Documentar VIDEO subtitrat

Filed under: atitudine,bioetica,documentar,inginerie sociala,istoria ascunsa,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 14:52

Scurtă istorie a practicilor psihiatrice. O istorie a cruzimii umane

Sclipiri sumbre ale viitorului proiectat de globalismul concentraționar

 

4 ianuarie 2018

Propaganda transgender constituie abuz asupra copilului. Între bărbat și femeie există peste 6500 de diferențe genetice

 

Propaganda transgender constituie abuz asupra copilului. Între bărbat și femeie există peste 6500 de diferențe genetice

Tulburările percepției identității şi abolirea ideologică a obiectivității sunt efecte ale propagandei transgender și a introducerii in practică a teoriilor genului. Între bărbat și femeie există peste 6500 de diferențe genetice, iar transgenderismul impune schimbarea chirurgicală și hormonală a sexului, dar chirurgia şi adiția hormonală nu pot şterge aceste diferențe inscrise in fiecare celulă (și in structura și funcția multiplelor organe, aparate și siteme), ci pot doar să mascheze brutal și mutilant evidența manifestărilor acestor 6500 de diferențe. Propaganda transgender este o inșelătorie cu valențe penale și in anume cazuri constituie abuz asupra copilului.

l

(more…)

23 decembrie 2017

Tot ce credem despre școlarizare e greșit! Un interviu cu John Taylor Gatto

Filed under: atitudine,inginerie sociala,istoria ascunsa,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 00:11

Gatto11024x576

Tot ce credem despre școlarizare e greșit!

Publicăm un interviu cu John Taylor Gatto, cel mai radical critic al sistemului de școlarizare obligatorie, autor al volumelor Cum suntem imbecilizați [Dumbing Us Down], apărut în limba română la Editura Anacronic, și Arme de instrucție în masă[Weapons of Mass Instruction], ce va apărea foarte curând tot la Anacronic. Interviul este preluat de pe anacronic.ro

Școala, așa cum a fost ea concepută, este un sistem esențial de sprijin pentru un model de inginerie socială, care îi condamnă pe cei mai mulți oameni sa fie pietre auxiliare într-o piramidă care se îngustează în sus, având punctul de control în vârf. Școala este un artificiu care face ca o astfel de ordine socială de tip piramidal să pară inevitabilă. (fragment din Cum suntem imbecilizați)


 

Introducere

V-ați gândit vreodată că în sistemul public de învățământ au fost introduse puteri ascunse, care îl împiedică să dezvolte imaginația și gândirea critică și creativă adevărată a majorității elevilor? Dacă jocul e măsluit, ca o ruletă trucată, pentru ca majoritatea să piardă în loc să câștige?

Oamenii preocupați au încercat să reformeze educația publică încă de la începuturile ei. Însă o voce a formulat concluzia finală a acestei provocări – puneți capăt școlarizării obligatorii controlate de stat, așa cum a fost ea gândită și cum este impusă în zilele noastre. De ce? Pentru că, așa cum subliniază John în ultima sa carte, Weapons of Mass Instruction, tot ce știm despre școlarizare e greșit. În termeni cuantificabili, cu cât școlarizarea devine mai standardizată și mai costisitoare, cu atât populația devine mai needucată. Dar dacă asta nu e o greșeală?

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, milioane de bărbați s-au prezentat la birourile de recrutare pentru a da niște teste de nivel academic scăzut înainte de a fi încorporați. […] Au fost testate 18 milioane de oameni, din care 17.280.000 au fost evaluați ca deținând competențele minime în citit pentru a deveni soldați – o rată de alfabetizare de 96%.

Cel de-al Doilea Război Mondial s-a terminat în 1945. Șase ani mai târziu, un alt război a început în Coreea, iar alte câteva milioane de oameni au fost testate pentru serviciul militar. De data asta, 600.000 au fost respinși. Rata de alfabetizare scăzuse, în mod misterios, la 81%. […] Acest eșantion beneficiase de mai mulți ani în școală, de profesori mai bine pregătiți și de mai multe manuale selectate științific decât primul. Totuși, nu putea citi, scrie, socoti, vorbi sau gândi la fel de bine ca primul, mai puțin școlit.

Un nou război american a început în Vietnam la mijlocul anilor ’60. Până în 1973, la sfârșitul războiului, procentul de bărbați considerați neîncorporabili din cauza incapacității de a citi instrucțiuni privind siguranța, a interpreta indicatoare rutiere, a descifra ordine – numărul de analfabeți, cu alte cuvinte – ajunsese la 27%. Tinerii din această perioadă fuseseră cu mult mai școliți decât cei din grupurile anterioare, însă acum acea rată a analfabetismului de 4% din 1941, devenită 19% în 1952, era (în 1973) de 27%.

În 1940, rata de alfabetizare a albilor la nivel național era de 96%, iar cea a negrilor de 80%. Patru din cinci negri puteau citi, în ciuda tuturor dezavantajelor. Totuși, 60 de ani mai târziu, Studiul Nivelului de Alfabetizare în rândul Adulților și Evaluarea Națională a Progesului Educațional au raportat o rată a analfabetismului de 40% în cazul negrilor – o dublare a deficienței precedente – și de 17% în cazul albilor, de cel puțin patru ori mai mare. Cu toate astea, cheltuielile cu școlarizarea au crescut cu 350% în termeni reali. (fragment din Weapons of Mass Instruction)

Asta nu e o greșeală. Mai degrabă, așa cum arată pe larg John, asta a fost și este intenția.


 

Michael Mendizza: Ți-au trebuit 30 de ani de trai în interiorul sistemului pe care-l numim școală pentru a ajunge la concluzia radicală că această instituție masivă nu a fost gândită pentru a dezvolta adevăratul potențial, ci mai degrabă pentru a-l limita, constrânge sau Imbeciliza [Dumb Down în orig.], cum spui tu. Practic, ești un turnător.

John Taylor Gatto: Nu a fost intenția mea, dar asta s-a întâmplat.

M: Clopoțelul sună pavlovian, iar noi ne luăm iubiții copii de mână și îi așezăm pe această bandă rulantă pentru 12 sau mai mulți ani fără să ne punem vreuna dintre întrebările simple pe care le ridici. De ce ne e atât de greu, celor mai mulți dintre noi care au fost atât de profund condiționați de acest sistem, să vedem că împăratul e gol?

J: Poate că părinții bănuiesc ceva, dar sunt ocupați cu a-și câștiga traiul, a tunde gazonul, a plimba cățelul sau a bate bebelușul pe spate. Există atât de multe diversiuni, încât cred că sfârșim prin a ne asuma ceea ce pare a fi un risc perfect rațional doar pentru că toată lumea și-l asumă.

E fascinat cum tu și mulți alți oameni spuneți că am adoptat o poziție radicală. Am fost unul dintre fondatorii Partidului Conservator din New York. Am fost membru de partid 20 de ani până să-mi dau seama că nu era niciun conservator acolo. Eticheta de „radical” este aplicată greșit. Nu afirm altceva decât ceea ce a fost stabilit și documentat de experiența acumulată de-a lungul istoriei. Pentru mine, asta înseamnă să fii conservator.

M: Parte a viziunii tale este faptul că scopul adevărat al școlarizării obligatorii de stat este condiționarea, conformarea, rânduri de bănci, rutină, clopoței. Jerry Mander, autor al Four Arguments for the Elimination of Television, folosește propoziția „forma este conținut”. Forma educației publice este conținutul ei.

J: Jerry este unul dintre eroii mei.

M: După părerea mea, ideile sale sunt inegalabile. Marshall McLuhan a spus același lucru despre televiziune. Adevăratul conținut al televizorului este relația pe care o avem cu cutia, nu ce pâlpâie pe ecran. Această idee, că forma sistemului, structura, este conținutul ei primar, reprezintă teoria ta de bază.

Nu te referi la matematică, citire sau istorie. Te referi la faptul că structura reprezintă conținutul real – nu învățat, ci profund condiționat.

Forma este conținut. Învățăm cum să ne conformăm, iar parte a acestei condiționări este să nu punem la îndoială structura.

J: Creatorii școlarizării instituționalizate erau perfect conștienți de acest lucru. Am descoperit niște pasaje tulburătoare, care afirmă clar că educarea obiceiului și a atitudinii este impusă de structură. Asta face școlarizarea în masă. Aceste observații nu au venit de la necunoscători sau din surse radicale. Au venit chiar din centrul sistemului. În preajma Primului Război Mondial, Alexander Inglis a scris o carte foarte greu de găsit, Principles of Secondary Education. Într-un capitol, el enumeră scopurile a ceea ce numim școlarizare. Sunt șase, revelatoare și tulburătoare.

Primul scop este acela de a genera oameni previzibili, astfel încât economia să poată fi raționalizată. Se poate face asta dacă oamenii sunt previzibili. Totuși, istoria a arătat iar și iar că nu suntem așa. Deci primul țel al școlarizării instituționalizate este de a transforma oamenii în ființe previzibile. (more…)

29 iunie 2017

Clubul Bilderberg. Inființarea și imprejurările formării

Clubul Bilderberg. Inființarea și imprejurările formării

„Ar fi fost imposibil sa concepem planul nostru menit pentru intreaga lume, daca l-am fi destainuit in acei ani. Insa lumea este mai complexa şi este pregatita sa accepte o conducere globala. Suveranitatea supranaţionala formata dintr-o elita intelectuala şi bancheri ai lumii este, fara indoiala, mai atragatoare decit autodeterminarea naţionala, practicata in ultimele secole”. – David Rockefeller, membru permanent al clubului Bilderberg, 1991.

articol de Alexandru Razes / foaienationala.ro

Poate tot mai multi dintre voi a-ti auzit in ultimii ani de Clubul Biderberg,  Noua Ordine Mondiala, Guvern Mondial si alte chestii de acest gen. Insa precum masoneria si alte grupari secrete aceste informatii au fost luate de cei mai multi oameni drept teorii ale conspiratiei.

Voi incerca in cateva  articole sa demonstrez (sau macar sa ridic unele semne de intrebare)ca ceea ce unii numesc teorie conspirativa este de fapt o realitate bine musamalizata in care sunt implicati cei mai influienti si puternici oameni ai planetei, cu o putere mult dincolo de cea a presedintilor de stat sau oricare alta mare functie oficiala.

O musamalizare la care mass-media si-a jucat perfect rolul, fiind laudata public pe 5 iunie 1991 de fondatorul clubului Bilderberg,  David Rockefeller din partea Council on Foreign Relations (CFR): “Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala …”

Despre CFR, Chester Ward, amiral si fost judecator in Marina Militara SUA, membru in CFR timp de 15 ani spunea: “Scopul principal al CFR este slabirea suveranitatii SUA si a independentei nationale si supunerea ei unui guvern unic mondial.“ (more…)

8 noiembrie 2016

Curriculumul ascuns al învățământului obligatoriu. Cum suntem imbecilizați- John Taylor Gatto, Ed. Anacronic

Filed under: carte,inginerie sociala,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 21:17

curiculumul-ascuns-gatto-coperta1-detCurriculumul ascuns al învățământului obligatoriu

Cum suntem imbecilizați. Curriculum ul ascuns al învățământului obligatoriu – John Taylor Gatto, Ed. Anacronic

Cea mai radicală critică a învățământului public, în care John Taylor Gatto ajunge la concluzia ca școlarizarea obligatorie produce oameni care sa asculte și să urmeze comenzi ca niște roboți industriali. Iată câteva fragmente:

„Eu predau cum toate lucrurile nu sunt legate între ele, o fragmentare fără margini, opusul coeziunii; ceea ce fac este mai aproape de haosul programelor de televiziune decât de un sistem al ordinii. Într-o lume în care acasă este doar o fantomă, din cauza ca ambii parinți lucrează, sau din cauza prea multor mutări, ori prea multor schimbări ale locului de muncă, ori ambițiilor prea mari, sau fiindcă altceva i-a făcut pe toți să cadă într-o confuzie mult prea mare ca să mai fie capabili să întrețină relația cu familia, eu vin și îi învăț pe elevi cum să accepte confuzia ca pe destinul lor. Aceasta este prima lecție pe care o predau.”

„Școala, așa cum a fost ea concepută, este un sistem esențial de sprijin pentru un model de inginerie socială, care îi condamnă pe cei mai mulți oameni sa fie pietre auxiliare într-o piramidă care se îngustează în sus, având punctul de control în vârf. Școala este un artificiu care face ca o astfel de ordine socială de tip piramidal să pară inevitabilă.”

„Tipul de școală obligatorie pe care îl avem este o invenție a statului Massachussets din jurul anului 1850. A întâmpinat rezistența – uneori armata – a aproximativ optzeci la sută din populația Massachussets-ului, cu un ultim avanpost în Barnstable, pe Cape Cod, unde nu și-au predat copiii până în anii 1880, când locul a fost ocupat de armată, iar copiii au trebuit sa mărșăluiască, sub pază, spre școală.”

„Școlile au fost concepute de Horace Mann, de Sears și Harper de la Universitatea din Chicago, de Thorndyke de la Colegiul pentru Profesori al Universității Columbia și de alții în așa fel încât sa fie instrumente pentru o conducere științifică a maselor. S-a intenționat ca școlile să producă, prin aplicarea de șabloane, ființe umane șablon, al căror comportament să fie previzibil și controlabil.” (more…)

2 noiembrie 2016

PSIHOPOLITICA. Manualul comunist de instructiuni privind razboiul psihopolitic. Comunismul este ACUM

Filed under: crimele comunismului,inginerie sociala,ocult,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 12:34

PSIHOPOLITICA

Manualul comunist de instructiuni privind razboiul psihopolitic. Comunismul este ACUM

Despre aceastã demonicã metodã a propagandei comuniste – spãlarea creierelor – metodã unicã în lume, vorbim nu atât cu vocea noastrã, cât cu vocea comunistilor care au pus metoda în aplicare, formulând pe tema ei chiar un manual de instructaj cu un titlu care nu lasã nici un dubiu asupra scopului urmãrit: Manualul comunist de instructiuni privind rãzboiul psihopolitic. Este textul articolului care urmeazã. (sursa: Revista Memoria)

world_socialist_flag_by_frankoko-d4u7h7o

Serviciile secrete de la Moscova au constituit o „academie a crimei”, unde erau chemati discipoli din toata lumea pentru a fi instruiti in „arta” de a modifica psihicul oamenilor, de a modifica vechea lor mentalitate, devenind inofensivi sau fanatici comunisti. Acest scop scuza orice mijloace folosite. S-a conceput si un manual continand incredibile instructiuni, greu de imaginat pentru o minte normala.  Textul manualului e precedat de prelegerea tinuta la inaugurarea cursului de psihopolitica de la Moscova in 1936 de catre Beria.

Spãlarea creierelor – Manualul comunist de instructiuni privind rãzboiul psihopolitic

Capitolele I-II si Cuvantul lui Beria
Capitolele III-V
Capitolele VI-VIII
Capitolele IX-XVI

Pentru a fi cucerită, o natiune trebue sa fie degradata, fie prin acte de razboi,fie prin invadare, fie prin a o forta sa accepte tratate de pace umilitoare sau prin lasarea populatiei ei la cheremul armatelor cuceritoare.
Degradarea insa, poate fi obtinuta intr-un fel mult mai ascuns si mai eficient printr-o defaimare consecventa si continua. Defaimarea este arma principala si cea mai buna a psihopoliticii pe scara larga.
Defaimarea consecventa si continua a conducatorilor nationali,a institutiilor nationale, a practicilor nationale si a eroilor nationali trebue sa aiba loc sistematic, dar aceasta este datoria principala a membrilor Partidului Comunist, nu a psihopoliticienilor.
Domeniul defaimarii si degradarii de catre psihopolitician este omul insusi. Prin atacarea caracterului si moravurilor insusi si prin crearea unui sentiment general de degradare, prin contaminarea tineretului, se usureaza intr-o foarte mare masura controlul asupra poporului.”

„Daca am putea sa distrugem efectiv mandria nationala si patriotismul unei singure generatii, aceasta ar insemna victoria noastra asupra tarii respective. Prin urmare, trebuie sa existe o propaganda permanenta in strainatate pentru subminarea atasamentului cetatenilor, in general, si al adolescentilor in special.”

Din cuvantul lui Beria

(more…)

23 septembrie 2016

A început epidemia mediatică de propagandă vaccinalistă

A început epidemia mediatică de propagandă vaccinalistă

Mai intai au incercat tehnica de marketing „nu sunt vaccinuri, sunt rare, nu se gasesc”, care facuta pentru ca vaccinurile sa fie dorite, cautate, pretioase. Urmează faza a doua.

Se scriu articole, se fac fac emisiuni, se tine un recensamant al numarului de cazuri, cu morti si raniti, recensamant care reprezinta doar cifre pe un ecran. Se vorbeste de 675 de cazuri de rujeola, impartite in 23 de judete, cifra pe judet fiind foarte variata, intre 1 si maxim 145 de cazuri pe judet. Ministerul declara epidemie desi cazurile raportate sunt 675 , chiar in conditiile in care in România copiii sub 14 ani sunt in număr aproximativ de 3,4 milioane.

Un fapt hilar remarcat de cineva: fotografiile de copii cu rujeolă, care insoțesc aceste articolele de propagandă, prezintă copii din alte țări şi sunt din surse externe precum Shutterstock, vezi foto.

rujeola-shuterstock
Articolele de propaganda vorbesc de 3 cazuri de decese presupuse a fi datorate rujeolei, toate la copii sub un an, copii care oricum ar fi fost nevaccinati, pentru ca vaccinul ROR este recomandat de schema ministerului a se face la 12-15 luni. Vehicolul de transmitere sunt copii de varsta scolara si cauza presupusei epidemii ar fi inceperea scolii, dar marea majoritate a copiilor sunt vaccinati inainte de a merge la scoala de doua ori: cel amintit de la un an si rapelul (repetarea) vaccinului ROR care se face la 5-6 ani.

Concluzia evidenta a unei astfel de situatii este una singura: ineficienta vaccinului ROR, care nu asigura protectia promisa, nici atunci cand el e facut din 4 in 4 ani.

„Specialistii”  au găsit explicatia „epidemiei”(rata mica a vaccinarii) si vinovatii (campaniile antivaccinaliste). Au omis sa ne explice cum au ajuns la asa concluzie si cum explică ei faptul că, desi rata vaccinarii a scazut cel mai mult in judetele Neamț, Bucureşti, Suceava, Constanța totuşi marea majoritate a cazurilor din numita epidemie s-au inghesuit in judetele Bistrița, Mureş, Arad şi Timiş.

Dar toată tevatura cu epidemia, mortii si ranitii, apeleaza la partea irational-emotionala a publicului, se induce publicului (prin frauda mediatica premeditata si sponsorizata) o falsa problema, generatoare de panica si de disponibilitate de a accepta solutiile „specialistilor”, autoritatilor, oricat de irationale ar fi ele. Solutia irationala, dar acceptata in conditii de panica, solutie scontata din start este cresterea compliantei populatiei la vaccinare, cresterea vaccinurilor efectuate, vandute, contractate si cresterea incasărilor companiilor farmaceutice. O alta cauză pentru care se vor flutura epidemii la tv si vor inventa si morti ca la aviară, este pentru a pregati psihologic poporul pentru legea vaccinarii, care o au demult pe țeavă.

Atentie, această epidemie se transmite pe cale mediatică!

UP DATE: (more…)

9 septembrie 2016

De ce Frumuseţea contează – Roger Scruton

Filed under: documentar,inginerie sociala,istoria ascunsa,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 03:17

De ce Frumuseţea contează

Profesorul, filosoful, esteticianul Roger Scruton prezintă un eseu provocator asupra importanței frumusetii in artă si in vietile noastre. Profesorul Scruton sustine ca in secolul 20, arta, arhitectura si muzica a intors spatele frumusetii, facand un cult de uratenie care ne conduce intr-un deșert spiritual. Sir Roger Scruton analizeaza unde s-a mers gresit in arta si prezinta cu pasiune cazul sau pentru a restabili frumusetea in centrul civilizatiei noastre.

 

3 august 2016

Ce este Marxismul Cultural?

Filed under: crimele comunismului,inginerie sociala,marxism,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 01:40

Ce este Marxismul Cultural?

articol de Ioana Hincumarxism cultural

O prietena  imi atrage regulat atentia ca, atunci cand comentam politica, unii dintre noi folosim notiuni pe care presupunem in mod gresit ca publicul larg le stapaneste. Asa-i: “multumita” educatiei lacunare si ideologizate din scolile si facultatile noastre (sau, mai recent, si occidentale), precum si mass-media romanesti – la aceste scoli formata – publicul larg nu stapaneste abecedarul institutiilor social-politice si civice. Din pacate, nici macar absolventii de facultati de profil nu-l stapanesc decat in masura in care au facut un efort individual, alternativ sau informal, de cunoastere.

De exemplu conceptul de marxism cultural. Desi acum traim din plin, mai mult ca niciodata, efectele lui dezastruoase – pe scurt, declinul civilizatiei occidentale, al gandirii critice, al standardelor academice, al moralei crestine si al libertatii individuale – prea putini ii inteleg semnificatia si obiectivele suicidare. De unde ii si cad victima.

Pe de alta parte, unul din cele mai dificile lucruri este sa explici simplu si limpede fenomene sociale complexe unui public dezinformat si malformat (intelectual si epistemic) sistematic de mass-media si scoala. In acest sens, multumita aceleiasi prietene, am gasit acest material video pe care va invit sa-l urmariti atent pentru ca, in opinia mea, reuseste sa explice, in numai 7 minute, si pe intelesul publicului larg, fie si foarte tanar sau total lipsit de baza referentiala, esenta – istoria, obiectivele si efectele dezastruoase care frizeaza patologia psihiatrica, ale – acestei ideologii a Stangii occidentale postmoderne.

Pentru nevorbitorii de limba engleza, aveti in continuare traducerea libera a materialului video.

Nu. Nimeni nu poate lectura corect o anume realitate fara sa cunoasca abecedarul ei. Nimeni nu poate combate eficient si vindeca diverse patologii sociale fara cunoasterea si eliminarea cauzei.

Ce este marxismul cultural?

 Sa incepem cu o descriere succinta:

Marxismul cultural este un termen larg care se refera la propaganda si aplicarea “Teoriei Critice” si, mai general, la influenta culturala, politica si academica a anumitor elemente ale ideologiei Stangii contemporane.

Radacinile marxismului cultural se gasesc in ceea ce numim generic Scoala de la Frankfurt. Sintagma este folosita informal pentru a descrie ganditorii afiliati sau asociati cu Institutul pentru Cercetari Sociale al Universitatii Goethe din Frankfurt in perioada interbelica. Critici atat la adresa capitalismului cat si a socialismului sovietic, acestia abordau deficientele marxismului clasic asa cum erau percepute atunci si urmareau schimbarea sociala. Opera lor este cunoscuta sub numele de Teoria Critica.

Definirea si incadrarea intr-o anume categorie a Teoriei Critice este extrem de dificila, pentru ca atinge un set foarte larg, disparat, de idei, indivizi si abordari. Cu toate acestea, aspectul fundamental si de durata al Teoriei Critice, comun tuturor produselor ei, este crearea de teorii interdisciplinare care pot servi ca instrumente pentru transformarea sociala [ceeea ce multi numesc azi, in limbaj informal, “ingineria sociala” a Stangii].

 In anii ’60, Teoria Critica a Scolii de la Frankfurt a dobandit tractiune in unele segmente ale Stangii si gandirii stangiste atat in Europa, cat si in America de Nord.

 Azi, influenta ei este resimtita in tot mediul academic occidental, dominand stiintele sociale si umaniste. Studiile de gen (femei vs barbati; „gender studies”) si cele privind „rasa alba” sunt doua asemenea exemple.

 Unul din cei mai infuenti teoreticieni ai curentului si membru originar al Scolii de la Frankfurt a fost Herbert Marcuse. Trecerea in revista a oricarui paragraf scris de Marcuse va ridica semnale de alarma oricarei persoane fie si sumar familiarizata cu actuala cultura a intolerantei [minoritarilor fata de majoritari] din campusurile universitare si scolare.

Luam de exemplu urmatorul pasaj din eseul lui datat 1965, intitulat “Toleranta represiva”:

(more…)

27 mai 2016

CAZUL NAN SAU MOARTEA JUSTIȚIEI

Filed under: atitudine,boicot,dictatura,inginerie sociala,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 17:03

CAZUL NAN SAU MOARTEA JUSTIȚIEIfamilia-nan

de George Alexander

Ca într-un scenariu de groază, unde ideile paranoice despre creṣterea copiilor au făcut ravagii, noi ṣi noi cazuri de atrocități împotriva copiilor ṣi părinților sunt dezvăluite mai în fiecare zi…
Este ca ṣi când, lumea în care trăim a înnebunit dintr-o dată!
Nu mai ține cont nici de amenințările care-i sunt aruncate. Nu-i mai pasă nici de intimidări. Nici de explicații. Nici de Imaginea unor țări bogate.

Nici de spasmele infanteriei de avocați ai Barnevern-ului care, iată!, a ajuns la epuizare în fața avalanṣei de acuze a celor ce se revoltă împotriva Nebuniei, în lumea toată!

De curând, un nou caz a zguduit Norvegia. Barnevernet le-a luat gemenii nou-născuți, după numai câteva ore de la naṣterea lor!, unor tineri norvegieni, Natasha ṣi Eirik, pentru niṣte motive hilare. Nu s-a ținut seama de părerea specialiṣtilor în niciun fel. Totul a fost o înscenare. De la A la Z.
Ei o numesc profesionalism, însă.
Noi o numim simplu: înṣelăciune ordinară! Mediocritate. Lichelism.

Nu pot să nu mă gândesc, însă la o întrebare care-mi revine în memorie tot timpul… Ce ṣanse are omul, singur în fața Sistemului, când i se iau copiii? Când părinții sunt, practic, puṣi la zid, aliniați la perete ṣi executați?!

Dosarele întocmite de Barnevernet sunt fabricate. Detalii ṣocante au fost demascate ṣi, toate au arătat, fără dubii!, că Barnevernet îṣi sapă morminte… A îngropat orice deontologie profesională, orice idee de bine.

(more…)

Războiul împotriva copiilor: Scopul Educației Sexuale. VIDEO – Documentar șocant

Războiul împotriva copiilor: Scopul Educației Sexuale. VIDEO – Documentar șocant

capture

Educația Sexuală Comprehensivă sau Explicită se bazează pe principii pseudo-științifice și este promovată agresiv la nivel de factori de decizie politică, inclusiv de mari organizații internaționale precum ONU.

Dar „știința” pe care se bazează reprezintă un adevărat scandal, implicând „cercetări” din anii 1950 care s-au realizat prin abuzarea sexuală sistematică a unor copii și apoi au fost promovate intens ca rezultate științifice respectabile.

De curând, după prezentarea acestor dovezi în Parlamentul croat, Curtea Constituțională din Croația a interzis un astfel de program în țara respectivă.

Urmărește filmul documentar realizat de Family Watch International, coaliție pro-familie, acreditată pe lângă ONU, pentru a afla în ce constau aceste programe de educație sexuală, cine le promovează și de ce, precum și ce pot face părinții care vor să protejeze inocența copiilor .

Apasă butonul CC din cadrul filmului pentru subtitrarea românească sau citește mai jos TRANSCRIPTUL INTEGRAL al filmului. (sursa: stiripentruviata.ro)

 

Articole de citit:

24 mai 2016

Noile vaccinuri IGT vor putea modifica genetic specia umană

Noile vaccinuri IGT vor putea modifica genetic specia umană

Fii liniștit, companiile pharma lucrează să modifice genetic copiii tăi prin noua generație de vaccinuri IGT ! Spre binele copiilor, singurul interes dovedit al industriei pharma.

Imunoprofilaxia prin transfer de gene (IGT) este o vaccinare cu totul diferită de vaccinarea tradițională. Este de fapt o formă de terapie genetică. Se izolează gene umane sau animale și apoi le sintetizează în versiuni artificiale. Genele sintetice sunt plasate în virusuri și injectate apoi în țesutul uman, de obicei prin injecții musculare. Viruși artificiali vor invada celulele umane cu sarcinile utile prezente în ADN-ul lor, iar gena sintetică este încorporată în ADN-ul propriu al destinatarului uman. Noile gene vor instrui celulele pentru a îndeplini noi programe biologice. Pe mâna cui va intra puterea de a scrie noi programe biologice, în condițiile în care trendul în lume este de a impune vaccinările obligatorii ?

 Există implicații complexe înfricoșătoare ale acestei noi vaccinări IGT. E vorba de modificările epigenetice adiacente, de somatizarea poligenică, de polimorfismul somatizărilor monogenice, de programe biologice secundare subiacente nedeclarate și imposibil de controlat pentru omul de rand, imposibil chiar și pentru o echipă de cercetare medicală.  (Bucovina Profundă)

Noile vaccinuri vor altera în mod permanent ADN-ul uman. Nimeni nu va mai şti exact decât producătorii lor ce anume vor modifica vaccinurile în ADN-ul fiecărei persoane.

Noile vaccinuri vor modifica permanent ADN-ul uman

De ce este guvernul atât de maniac în legătură cu injectarea de vaccinuri? De ce vrea ca vaccinarea să devină OBLIGATORIE și ca fiecare să fie injectat? (more…)

MIC MANIFEST DESPRE GEN

MIC MANIFEST DESPRE GEN

Există azi un curent ideologic întreținut artificial ce diseminează confuzii hilare privind firea biologică a speciei umane. Orice om cu înțelegerea întreagă va fi de acord cu cele 4 puncte ale micului manifest despre gen și cu implicațiile logice ce decurg din acestea:

mic manifest despre gen

 

14 mai 2016

Comunismul terorist în acţiune. Arestările din 14 mai 1948

Comunismul terorist în acţiune

Arestările din 14 mai 1948

articol de Silviu ARONEŢ

Inchisoarea-Ramnicu-Sarat1

Ziua de 14 mai, mai exact noaptea de 14/15 mai 1948 marchează începutul altei prigoane – a câta oare? – îndreptată împotriva neamului românesc. Aceasta a fost începutul unui val de arestări, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (subversive pentru România erau de fapt guvernul comunist, securitatea care se năştea şi celelalte din arcul guvernamental), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice. Iar arestările au continuat pe tot parcursul anului ’48, când loturi masive de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi vărsaţi sinistrelor închisori.

Putem spune că pregătirea listelor cu opozanţii regimului au fost întocmite încă din 1947, cu multe luni înainte şi au fost folosite chiar pentru a forţa abdicarea Regelui Mihai. Astfel, în ziua de 30 Decembrie 1947 primul ministru, Petru Groza şi secretarul PCdR, Gheorghiu Dej folosesc în scop de şantaj politic listele cu opozanţii comuniştilor. Nicoletta Franck, în articolul Coroana secerată consemnează momentul:

„- Şi dacă refuz să semnez?

– Dv. aţi văzut – totul a fost prevăzut! Ordinele sunt date, noi deţinem poziţii cheie. Dacă noi nu părăsim deîndată această casă ducând cu noi actul semnat al abdicării, Guvernul va pedepsi cu străşnicie. Înainte de lăsatul serii. Lista cu miile de oameni care vor fi arestaţi este deja întocmită (subl. mea). Poate vom avea un război civil. Eu nu pot răspunde de securitatea nimănui. Nici chiar de aceea a Reginei-mamă. Va curge sânge. Şi Dv. veţi purta responsabilitatea!”, a răspuns Groza1.

Lista, listele, adnotate şi completate vor fi puse în aplicare ceva mai târziu, în primăvara anului următor şi va însemna arestarea într-o singură noapte a 10-15 mii de oameni, potrivit diferitelor surse. Acestora se vor adăuga (more…)

Pagina următoare »

Un site web WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: