Bucovina Profundă

22 septembrie 2019

Terorism de stat: Masacrul din septembrie 1939

Filed under: Corneliu Codreanu,crimele comunismului,istoria ascunsa,lupta impotriva uitarii,Miscarea Legionara,Uncategorized — Mircea Puşcaşu @ 23:27

Terorism de stat: Masacrul din septembrie 1939

21 sept 1939
În noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939 au fost asasinaţi mişeleşte, fără judecată, în lagăre şi pe tot cuprinsul ţării, din ordinul regelui călău Carol al II-lea, 252 de legionari. În zorii zilei de 22 septembrie, fiecare judeţ prezenta trecătorilor cadavrele a trei legionari, pe care poliţiştii şi jandarmii, în plină noapte, i-au ridicat din mijlocul familiilor, i-au scos în stradă şi i-au împuşcat, iar trupurile lor au fost lăsate ca lumea să le vadă vreme de trei zile. Elevii de şcoală generală şi liceu erau duşi în mod organizat să vadă cadavrele aruncate pe caldarâm şi păzite de jandarmi! Prigoana împotriva legionarilor a continuat cu sălbăticie până în toamna anului 1940, când regele Mihai a proclamat Statul Naţional Legionar.

Pretextul              masacrului

Pretextul acestui pogrom, care a distrus o bună parte a elitei Mişcării, a fost pedepsirea premierului Armand Călinescu în 21 septembrie 1939, la Bucureşti, de către o echipă legionară. Acesta a fost împuşcat pentru responsabilitatea sa în asasinarea banditească, prin strangulare, a lui Corneliu Codreanu, fondatorul şi liderul Legiunii Arhanghelul Mihail, şi a Nicadorilor şi Decemvirilor, din ordinul lui Carol al II-lea.

Armand Călinescu a fost membru în Partidul Național Țărănesc şi a fost ales deputat în parlament între 1926 și 1937. Atitudinea sa obsesivă față de legionari a produs căderea guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte, în 1933. A revenit în guvernul condus de Octavian Goga în funcția de Ministru de Interne. În 1938, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică la minele de sare, inclusiv pentru „cârdășie cu șeful unei puteri străine”. Poartă responsabilitatea comenzii asasinării ilegale şi barbare a liderilor legionari arestaţi, inclusiv a lui Codreanu, în 30 noiembrie 1938. În decembrie acelaşi an, este membru fondator al partidului regal, Frontul Renașterii Naționale. După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îl numește Prim Ministru al României. Este pedepsit pentru crimele sale de echipa legionară denumită “Răzbunătorii“, condusă de Miti Dumitrescu.

După pedepsirea lui Călinescu, “Răzbunătorii” au intrat în clădirea Radioului, au intrat in direct, anunţând “pieirea tiranului”. Apoi s-au predat Poliţiei, fiind omorâţi a doua zi în locul atacului.

Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii 

În 1940, când Miscarea Legionarã a venit la guvernare, ziua de 22 Septembrie a fost proclamatã Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii iar cei peste 80 de fruntasi legionari asasinati în lagãrele de concentrare de la Vaslui, Miercurea Ciuc si Râmnicu Sãrat au fost dezgropati din cimitirele lagãrelor si înhumati crestineste în cimitirul Mãnãstirii Predeal, în cadrul unei mari solemnitãti la care au participat Fabricius, Ministrul Germaniei, si Ghigi, Ministrul Italiei.

horia sima la predeal

Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, la cimitirul din Predeal, 1940

În cimitirul Mãnãstirii “Sf. Nicolae” din Predeal odihnesc rãmãsitele elitei legionare, între care Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Nicolae Totu, Alexandru Christian-Tell, Gheorghe Furdui , Bãnica Dobre, Mihail Polihroniade, Paul Craja, Gheorghe Istrate, Ion Banea, Iordache Nicoarã, Ion Belgea, Victor Gârniceanu, ca si cenusa celor incinerati de autoritãtile asasine la crematoriul din Capitalã: Vasile Christescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, grupul Nadoleanu si grupul Miti Dumitrescu.

Dupã instaurarea comunismului, cimitirul legionar de la Predeal a fost profanat de noile autoritãti atee, troitele ridicate în memoria eroilor distruse, crucile arse si pângãrite.

 

 

  • ActiveNews:  21-22 septembrie 1939: Unul dintre cele mai odioase acte de terorism ale statului român. 252 de persoane au fost ucise fără judecată. Autoritățile au expus cadavrele victimelor pe străzile orașelor țării

După alegerile din 1937, conflictul dintre Regele Carol al II-lea și Mișcarea Legionară s-a acutizat. Scrutinul, care a făcut din Legiunea Arhanghelul Mihail în cea de-a treia forță politică a țării, l-a făcut pe Rege să-l perceapă pe Corneliu Zelea Codreanu ca pe un rival la conducerea țării.
În urma refuzurilor lui Codreanu de a veni la guvernare cu condiția de a-i ceda Regelui conducerea Mișcării Legionare, suveranul decide eliminarea Căpitanului. 
Scrie istoricul Ioan Scurtu: 
„La sfârșitul lunii februarie 1937, a avut loc o întâlnire secretă între Carol al II-lea și Corneliu Zelea Codreanu. Cu acest prilej, Regele a afirmat că „simpatizează foarte mult” Mișcarea Legionară, că vrea să înlăture guvernul Tătărescu și să instaureze un regim personal, bazat pe Mișcarea Legionară. Suveranul i-a cerut lui Corneliu Zelea Codreanu să-l proclame „Căpitanul” Mișcării Legionare, iar el îl va numi șeful guvernului. Corneliu Zelea Codreanu nu a acceptat însă oferta, afirmând că legionarii nu erau încă pregătiți pentru guvernare, iar în privința șefiei a arătat că legionarii i-au jurat lui credință, nu altcuiva, și că această credință nu putea fi obiectul unui trafic politic.
La 10 februarie 1938, Carol al II-lea a recurs la o lovitură de stat, prin care a pus capăt regimului democratic, pluripartidist din România. Noul regim era îndreptat împotriva legionarilor, acuzați că au pus în pericol ordinea de stat.
Corneliu Zelea Codreanu a sesizat dificultatea în care se afla și, la 21 februarie 1938, a adresat legionarilor o circulară în care arăta; „Noi am înțeles să acționăm în cadrul legal, manifestându-ne credințele noastre. Lovitură de stat nu voim să dăm. Prin esența însăși a concepției noastre, noi suntem contra acestui sistem. Ea însemnează o atitudine de bruscare, de natură exterioară, pe când noi așteptăm biruința noastră de la desăvârșirea în sufletul națiunii a unui proces de perfecțiune omenească. Nu vom întrebuința aceste mijloace pentru că tineretul de astăzi are prea adânc înfiptă conștiința misiunii sale și a răspunderii sale pentru a face acte necugetate care să transforme România într-o Spanie însângerată”. În consecință, Corneliu Zelea Codreanu anunța că, începând cu data de 21 februarie, partidul Totul pentru Țară „nu mai există”.
La solicitarea regelui Carol al II-lea o comisie a redactat în grabă textul noii Constituții, care a fost publicată la 20 februarie, iar peste patru zile, la 24 februarie, a fost supusă „spre bună știință și învoiala” cetățenilor României. 
Constituția a fost promulgată la 27 februarie, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Regal. Între măsurile luate de autorități, la sugestia lui Nicolae Iorga, s-a aflat și închiderea cooperativelor legionare și desființarea comerțului legionar. Acest fapt l-a determinat pe Corneliu Zelea Codreanu să-i trimită, la 26 martie, o scrisoare lui Nicolae Iorga, prin care-l acuza: „Ești necinstit, ești necinstit sufletește”. 
Noul regim avea o puternică tentă antilegionară, fapt reflectat de propaganda oficială, precum și de planurile ministrului de Interne Armand Călinescu. Informat de Nicolae Iorga că a primit o scrisoare insultătoare din partea lui Corneliu Zelea Codreanu, ministrul l-a sfătuit să-l dea în judecată pe „căpitanul” Mișcării Legionare.
Procesul intentat de Nicolae Iorga a oferit un bun prilej lui Carol al II-lea și susținătorilor săi de a declanșa o amplă acțiune vizând lichidarea Mișcării Legiona­re. La 15 aprilie a apărut decretul-lege pentru apărarea ordinii în stat, prin care era vizată în special activitatea Mișcării Legionare. Deși Nicolae Iorga a cerut, printr-o scrisoare adresată comisarului regal, încetarea acțiunii împotriva lui Codreanu, pro­cesul și-a continuat cursul, acesta fiind condamnat în ziua de 19 aprilie la 6 luni închisoare. Din ordinul lui Călinescu, organele de ordine au făcut în noaptea de 18/19 aprilie percheziții la sediile Mișcării Legionare și la locuințele fruntașilor acesteia pentru a aduna probe prin care să-l încrimineze pe Corneliu Zelea Codreanu. Totodată au fost arestați mai mulți legionari și transportați în lagărele de la Miercurea-Ciuc, Tismana, Dragomirna ș.a. Codreanu a fost imediat implicat într-un alt proces, pe baza unor acuzații extrem de grave.
Procesul intentat lui Codreanu s-a desfășurat în zilele de 23-26 mai, fiind citați 117 martori, între care Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Mihail Manoilescu, Ion Mihalache, Constantin C. Giurescu, Simion Mehedinți, Ion Antonescu, Nichifor Crainic, Gheorghe Tătărescu, Nae Ionescu.
În depoziția sa, Iuliu Maniu a declarat: „Am urmărit cu atenție activitatea și atitudinile d-sale. Am putut constata, din partea d-sale sinceritate în acțiune, consecvență și tenacitate, calități care se găsesc atât de rar în viața noastră politică și la conducătorii vieții politice”. La rândul său, generalul Antonescu a apreciat: „Domnul Codreanu a avut o atitudine foarte frumoasă față de interesele țării”.
În ultimul său cuvânt, Codreanu a spus: „Aveți în mâinile dvs. onoarea întregului tineret al neamului românesc”.
Sentința a fost comunicată în ziua de 27 mai, la ora 3 dimineața, fapt puțin obișnuit pentru justiția română. Codreanu a primit pedeapsa cea mai grea: 10 ani muncă silnică și șase ani de degradare civică, pentru crimă de lovitură de stat, cri­mă de trădare, deținerea și reproducere în public a unor acte interesând siguranța statului etc.
Au urmat, în primăvara și vara anului 1938, noi arestări și procese intentate unor fruntași legionari, între care Gheorghe Clime, președintele partidului „Totul pentru Țară” (după moartea lui Gh. Cantacuzino-Grănicerul în octombrie 1937) și condamnarea lor la mulți ani închisoare. Între cei arestați în mai 1938 s-a aflat și Nae Ionescu, depus la Miercurea-Ciuc, împreună cu alți legionari. În iulie a fost trimis în acest lagăr și Mircea Eliade sub motiv că a refuzat să sem­neze o declarație de desolidarizare de Mișcarea Legionară.
Carol a înțeles că nu era agreat de Hitler, care ar fi preferat ca în fruntea gu­vernului României să se afle o persoană care în mod consecvent s-a pronunțat pen­tru alianța cu Germania. Regele știa că acel om era Corneliu Zelea Codreanu, drept care a decis – de comun acord cu Armand Călinescu – lichidarea acestuia.
În noaptea de 29/30 noiembrie, Codreanu, împreună cu alți 13 legionari (asa­sinii lui Duca și ai lui Stelescu) au fost uciși.”
În răspuns la aceste crime, o echipă condusă de avocatul Miti Dumitrescu l-a asasinat pe Armand Călinescu, considerat mâna dreaptă a lui Carol al II-lea și responsabil direct pentru crimele din noiembrie, la 21 septembrie 1939. Legionarii și-au asumat răspunderea faptei și au anunțat la Radio că premierul Călinescu a fost executat.
Drept răspuns, Carol al II-lea acționează în mod barbar: îi ucide pe criminalii lui Armand Călinescu, care se predaseră, și îi expune pe podul Elefterie. La fel și la nivelul țării, au fost uciși câte 2-3 lideri legionari din fiecare județ, ajungând la cifra de 252 de persoane, inclusiv elevi. Leșurile lor au fost lăsate în văzul lumii mai multe zile.
În mod cinic, Carol al II-lea justifica acest adevărat măcel prin „interesul național” și prin apărarea de dușmanii care „pândesc în afară și înăuntru”.
„Este o măsură oribilă, de fapt în afară de lege, dar care, în urma celor întâmplate, își are justificarea în interesul liniștei țării. Azi nu ne mai putem juca, azi nu mai putem târgoveți viitorul, când primejdii așa de acute pândesc țara din înăuntru și din afară. Este o crimă care nu-i doar o crimă, ci și un act de înaltă trădare în aceste vremuri” (Carol al II-lea „Între datorie și pasiune”. Însemnări zilnice vol. II).
De fapt, Carol al II-lea dorea eliminarea rivalului său Corneliu Codreanu, pentru a fi el cel cu care Germania va încheia alianță.  La începutul lui 1939, Carol al II-lea semnase deja pactul economic cu Germania, prin care armoniza economia României cu cea a Reich-ului german. În mai 1940, disperat, Carol al II-lea însuși va cere lui Hitler trimiterea de trupe germane în România, Misiunea militară a Reich-ului având oficial doar rol de instruire a ostașilor români. 

” Cadavrele lor au ramas 3 zile la locul faptei. In toata tara au inceput din ordinul lui Carol al II-lea executii sumare ale legionarilor. Li s-au rupt mainile de la coate, li s-au zdrobit genunchii, iar lui Miti Dumitrescu i-a fost smulsa limba din gura, si asta unor oameni care nu au fugit de la locul faptei si au recunoscut si asumat fapta. A doua zi (22 septembrie 1939)cadavrele lor au fost expuse trei zile pe strada (la Podul Elefterie) si populatia chemata sa-i vada. Tot în acea zi (22 sept. 1939) elita legionară din închisoarea Râmnicu Sărat, din Spitalul militar Braşov şi din lagărele Miercurea Ciuc şi Vaslui a fost masacrată de autorităţi, ca represalii împotriva Mişcării Legionare! Tot în acea zi (22 sept. 1939) în fiecare judeţ al ţării au fost asasinaţi câte trei legionari şi expuşi pe stradă timp de trei zile, iar populaţia chemată să-i vadă (inclusiv elevii de liceu)! Atunci a fost asasinată 90% din elita legionară.”

  • „Sfânta Domnişoară prigonită”

Martiriul comandantei legionare Elena Bagdad

  • Asasinat la 16 ani, de doua ori martir

Martiriul elevului Florea Găman din Slatina

  • Ars de viu la crematoriu

Martiriul comandantului legionar Victor Dragomirescu

Iată lista victimelor acestui act de terorism de stat, așa cum l-a denumit istoricul Cristian Troncotă.

Penitenciarul Râmnicu Sărat

Cantacuzino Alexandru, avocat, București;
Totu Nicolae, avocat, București;

Clime Gheorghe, inginer;
Tell C. Alexandru, avocat, București;
Furdui Gheorghe, profesor, București;
Bănică Dobre, ad-tor ziar, București;
Polihroniade Mihail, avocat, București;
Craja Paul, medic, București;
Simulescu Sima, profesor, București;
Apostolescu Gheorghe, comerciant, București;
Istrate Gheorghe, abs. acad. com., București;
Banea Ioan, medic, Cluj;
Serafim Aurel, inginer, București.

 

La Spitalul Militar Brașov

Cotigă Traian, avocat, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Ionică Eugen, inginer, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Șiancu Emil, ofițer rez. Cluj, Penit. Sp. R. Sărat;
Proca Gheorghe, monteur Domnița Maria (Bacău), cu domiciliul obligator la M. Ciuc;
Pihu Grigore, funcționar București, Dom. obl. Vaslui;
Sușman Iuliu, funcționar, București, Dom. obl. Vaslui;
Herghelegiu Ion, avocat, Bacău, Dom. obl. M. Ciuc.

În Lagărul de la Vaslui

Spânu Iordache, student, București;
Clime Traian, student, București;
Gârcineanu Victor, avocat, București;
Teodor Tudose, avocat, Iași;
Polisperhon Supila, student, București;
Boboc Constantin, student, București;
Goga Mircea, student, București;
Popescu Spiru, student, Frăsan-Durostor;
Comănescu Nicolae, student, Ploiești;
Calapăr Mihsi, abs. teol., Negrești-Neamț;
Belgea Ioan, bibliot., București;
Popescu Vasile, f. profesie, București;
Antoniu Ioan, avocat, București;
Stahu Teodor, avocat, Fălticeni-Baia;
Cârdu Valeriu, ziarist, Oravița Caraș;
Moțoc Mircea, student, București;
Răcman Gogu, student, Hodivoaia-Vlașca;
Teohari Mircea, student, București;
Bujgoli Spiru, lic. lit., Frăsani-Durostor;
Moraru Alexandru, student, Dej-Someș;
Rioșeanu Petre, dir. Nitrogen București;
Constantiniu Dorin, contr. S. T. B., București;
Dobre Radu, rnanip. S. T. B., București;
Danielescu Josim, student, Ploiești;
Nicolicescu Gheorghe, elev, ing., București;
Borzea Virgil, student, Brașov;
Caratașu Chiriac, student; București;
Busuioc Ioan, student, București;
Maricari Nicolae, locot. ref., București;

Tucan Boris, viticultor, Hârtop-Tighina.

București

Dumitrescu Dumitru, avocat, Ploiești;
Popescu Cezar, student medicină, originar Ploiești;
Popescu Traian, student Drept, originar Ploiești;
Moldoveanu Ion, student Politehnică, originar Ploiești;

Ionescu R. Ion, student Drept, originar Ploiești;
Vasiliu Ion, desenator, originar Ploiești;
Ovidiu Isaia, fotograf, București M. Brătianu 34;
Stănciulescu Marin, lăcatuș, București, Bd. Brătianu 24;
Paraschivescu Gheorghe, student Politehnică, București Bd. Brătianu 24;
Dragomirescu Victor, abs. Politehnică, din închisoarea Văcărești.

În Lagărul de la Miercurea Ciuc

Stegărescu Constantin, contabil, București Ilfov;
Borzea Titus, student, Brașov;
Rădulescu Virgil, gazetar, București;
Enescu Ioan, student, București;
Micu Augustin Liviu, inginer, Timișoara;
Macoveschi Ioan, desenator, București;
Pavlescu Alexandru, avocat, București;
Biriș Ovidiu, avocat, București;
Susai Vasile, lic. Drept, București;
Felecan Vasile, ajust. mecanic, București;
Prodea Nicolae, lăcătuș, București;
Grama Iosif, student, București;
Miter Ioan, student, Caransebeș;
Popescu B. Anton, funcționar, Băile Herculane;
Noaghiea Gh. Virgil, student, Caransebeș;
Tiponuț Gheorghe, elev liceu, Oradea;
Nuțiu Aurel, student, București;
Teodorescu Gheorghe, sculptor, Ploiești;
Todan Coriolan, student, Fibiș-T. Torontal;
Ducaru Dumitru, subing., Râșnov-Brașov;
Ungureanu Corneliu, lic. litere, Craiova;
Corbeanu Vasile, student, Bragadiru-Ilfov;
Coman Constantin, student, Bragadiru-Ilfov;
Popa Tiberiu, stud., Bragadiru-Ilfov;
Popescu Marin, stud., Cumpăna-Constanța;
Vilmuș Adam, bucătar, Iași;
Dorca Afilon, abs. Teolog., Velișoara-Severin;
Cioflec Marius, student, Timișoara;
Benec Constantin, funcționar CFR, Ohaba-Mătnic Severin;
Gheorghe Constantin, student, Stupini-Brașov;
Strugaru Nicolae, avocat, Iași;
Constantinescu Dimitrie, abs. med., Iași;
Dobrin Liviu, abs., med., Arpașul de Jos-Făgăraș;
Zus Radu, student, Cernăuți;
Buhai Vasile, student, București;
Iordache N. Nicoară, asistent univ., București;
Raicu Const., licențiat, Iași;
Stamate Eugen, student, Iași;
Zanche Petre, funcționar, Iași;
Gârcineanu Florin, lt. ref., București;
Vasiliu Gheorghe, lt. ref., Iași;
Filipov Vasile, comerciant, București. 

Pe județe: 

Jud. Durostor: Nicolae Nastu, Costică Manganița și Dionisie Memu.

Jud. Timiș Torontal: Udrea Teodor, Dragomir Gheorghe și Cocora Alexandru. Jud. Caliacra; Petre Caranica, Chițu M. Popescu și Dumitru Covache.
Jud. Gorj: Constantin Șerban, Căpitanul Gh. Munteanu și preotul Motomancea Grigore.
Jud. Constanța: preotul Chivu Ion, Chiriazi Constantin, preotul Mocanu Staicu și preotul Secăreanu Ion.
Jud. Putna: Vasile State, Nicolae Voinea și Petre Marin.
Jud. Vâlcea: preot Aurel Nicolaescu, Dumitru Diaconescu și Nicolae Vasilescu de pe teritoriul urban.
Jud. Lăpușna: Diaconescu Vasile, Florescu Sergiu și Palamarciuc Ioan.
Jud. Bacău: Condopol Mircea, Mandache Alexandru și Antonovici Constantin.
Jud. Mehedinți: Gheorghiu Victor, Matici Marin și Geacu Petre.
Jud. Argeș: Ioan Pielmuși, Olteanu Vasile și Traian Amzăr.
Jud. Cluj: Cuibus Petre și Erimia Nicolae.
Jud. Prahova: Alexandru Cojocaru și Filip Dumitru.
Jud. Dolj: Nicolae Horculescu, Ilie Poenaru și Ioan I. Ștefanache.
Jud. Bihor: Cosma Lazăr și Jude Dumitru.
Jud. Roman: Creangă Vasile.
Jud. Vaslui: Gheorghe N. Volocaru.
Jud. Brăila: Bobota Teodor și Ioan Udrea.
Jud. Cahul: Borzac Lazăr, Băleanu Ioan și Cerbu Iancu (asasinați ulterior).
Jud. Neamț: Nicolae Malinici, Vasili Avădanei și Vasile Puiu.
Jud. Olt: Găman Florea, Dumitru Mânzu și Gheorghe Preda.
Jud. Fălciu: Ioan Codreanu, Nicolae Emil șl Croitoru Vasile.
Jud. Teleorman: Abagiu Dumitru și Aristotel Cristea.
Jud. Ialomița: Manolescu Grigore, Constantin Constantinescu și Traian Badea.
Jud. Dâmbovița: Nițescu Petre, Lungu Ioan și Gălmeanu Ioan.
Jud. Dorohoi: Gheorghe Surugiu, Gheorghe Barbu și Ioan Honceru.
Jud. Turda: Cucerzan Constantin, Nichita Augustin și Tonceanu Gheorghe.
Jud. Bălți: Condratiuc Alexe, Ursache Victor și Ioan Gherman.
Jud. Brașov: Faur Ioan, Bordeianu I. Lehaciu, Papacioc Radu și Nicolici Nicolae.
Jud. Mureș: Rusu Iacob, Paletaș Francisc și Pădurean Nicolae.
Jud. Hotin: Vasile Dobuleac, Teodor Dubovinschi și Iacob Soroceanu.
Jud. Cernăuți: Pisarciuc Silvestru, Regwald Francisc și Molotiuc Ioan.
Jud. Severin: Ghinda Gheorghe, Galescu Pavel și Damaschin Sârbu.
Jud. Sălaj: avocatul Burcaș Augustin.
Jud. Ciuc: Duma Iosif, Caranica Ioan și Mircea A. Ilie.
Jud. Tighina: Heidenrech Wladimir, Căldare Constantin și Coragancev Ioan.
Jud. Năsăud: Tonea Simion, Cornel Girigan și Tolan Alexandru.
Jud. Cetatea Albă: Ioan Vlădău, Paucă Dumitru și Damian Curoglu.
Jud. Tecuci: Căsăneanu Gheorghe, Spirache Teodorescu și Baciu Vasile.
Jud. Muscel: Nerasan (av. Câmpulung) și Ioan Stancu.
Jud. Covurlui: Costăchel Popa, Asasinat ulterior; Tudor Croitoru și Gheorghe Potolea.
Jud. Soroca: Levițchi Ștefan, Șciucă Boris și Criclivai Azare.
Jud. Arad: av. Maduta Ioan, Bulboacă Ioan și Julan Ilie.
Jud. Maramureș: Butnaru Ioan, Chirculiță Dumitru și Belidcan Mircea.
Jud. Iași; Elena Bagdad, Nicolae Dănilă și pr. Leonid Miron.
Jud. Hunedoara: Popa Petre, Cornea Gheorghe și Sârbu Nicolae.
Jud. Orhei: Zalupcescu Grigore, Mocanu Andrei și Răileanu Naum.
Jud. Romanați: Niculescu Gheorghe și Oprovici Horia. (Teritoriul urban).
Jud. Suceava: Reuț Ioan Neculae.
Jud. Buzău; Voinea M. Constantin.
Jud. Trei Scaune: Ing. Lascăr Gheorghe, Vrânceanu Gheorghe (asasinat ulterior).
Jud. Botoșani: Vasile Iftimuță, Mihai Grigoriu și Gheorghe Mancoș.
Jud. Satu-Mare: Bozinteanu Victor și Spiridon Jitaru.
Jud. Câmpulung (Bucovina): Irimiciue Valerian, Țăranu Traian și Cozan Luchian.
Jud. Târnava Mică: Bârza Gheorghe, Prus Ioan și Codrea Nicolae.

4 comentarii »

  1.               Răzbunarea nu are suport din perspectivă creștină.        Uriaș păcat de tot sângele vărsat pe acest pământ, păcat de cei ce au fost, păcat de cei ce suntem.        Ne aflăm în ceasul al doisprezecelea și ni se impune un bilanț. După atâta jale provocată de suita răspunsurilor greșite la multele  provocări ale istoriei, rămâne întrebarea: Ce cheie a lipsit și mai lipsește gândirii noastre naționale, de s-au făcut și se fac uriașe greșeli politice?       Ceva important a lipsit gândirii noastre, că proști nu suntem, dar degeaba avem minte dacă n-am sfredelit cu ea până la sensul existenței neamului nostru.        Ar mai fi încă o întrebare: Dacă ajungem să aflăm acest sens, mai avem curajul și puterea de a ni-l asuma?        Eu zic: DA, fiindcă nu e greu să alegi între a fi și a nu mai fi; tu și tot întregul din care faci parte. Partea și întregul sunt una.            Cu multe urări de mai bine                George Liviu Teleoacă

    Apreciază

    Comentariu de Teleoacă George Liviu — 23 septembrie 2019 @ 08:38 | Răspunde

    • razbunare sau eliminarea unor tradatori ai neamului? Istoria medievala a confirmat necesitatea eliminarii celor care upta impotriva neamului crestin! ( vezi Domnitorii Sfinti! In linia Vechiului Testament sau a Noului! Tradarea, minciunea, vanzarea aproapelui au fost pedepsite imediat sau mai tarziu in toata istoria crestinismului. Asumarea unor solutii extreme nu fac decat sa arate jertfa personala pentru binele neamului. Oare de cati astfel de eroi avem nevoie azi ca sa scapam de capusele si tradatorii de azi? Daca ar exista eroii, ar mai permite existenta atator plosnite tradatoare pentru 30 de arginti?????

      Apreciat de 1 persoană

      Comentariu de Ioan — 27 septembrie 2019 @ 00:20 | Răspunde

  2. Martiri ai neamului românesc, martiri ce-ar trebui să-și locul în filele de aur ale Istoriei Țării!

    Apreciat de 1 persoană

    Comentariu de Ion DOBRE — 24 septembrie 2019 @ 05:08 | Răspunde

  3. A republicat asta pe Titlu sit.

    Apreciază

    Comentariu de darurilesfintilor — 1 octombrie 2019 @ 21:59 | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: