EMINESCU ÎNTRU ADEVĂR

Theodor Codreanu şi Mugur Vasiliu la Suceava

Conferinţa cu tema  EMINESCU ÎNTRU ADEVĂR va fi susţinută de

eminescologul Theodor Codreanu şi scriitorul Mugur Vasiliu

Se vor lansa cărţile:

• Eminescu incorect politic, A doua schimbare la față şi Dialogurile unui „provincial” de Theodor Codreanu
• Refuzul sfințeniei şi Raportul orbului de Mugur Vasiliu.

Organizatori sunt asociaţia Bucovina Profundă, asociaţia Sfinţii Români, editura Scara si ASCOR – Suceava.

Evenimentul va avea loc la Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava, Corpul E , în Aulă, joi, 10 decembrie 2015, ora 18.00 .

 NOU! Filmări de la eveniment:

…

Cartea «Eminescu incorect politic»

scrisă de Theodor Codreanu

ARGUMENTUL AUTORULUI

Se cuvine să-i aduc mulțumiri pentru titlul acestei cărți d-lui Horia-Roman Patapievici, care, într-un articol, publicat în revista Flacăra (nr. 1-2/2002), intitulat, provocator, Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale, scria adânc: „pentru noua tablă de valori acceptate, Caragiale a fost găsit «corect politic», în timp ce punerea lui Eminescu la patul lui Procust al noului canon importat din «țările progresiste» a arătat fără dubiu că fostul poet național al României clasice e «politic incorect». Cum ar fi putut fi altfel? Ca poet național Eminescu nu mai poate supraviețui deoarece noi azi ieșim din zodia naționalului.“
Indubitabil, opinia eminentului eseist al Grupului pentru Dialog Social este o mostră emblematică de „corectitudine politică“ pe care, altminteri, i-o cunoșteam de multă vreme, ideologia aceasta făcând gloria imposturii intelectuale postdecembriste, ceea ce le-a înlesnit noilor ariviști ocuparea nu numai a instituțiilor culturale, dar și privilegiul unic de a prăbuși vertiginos România.
Dincolo de precaritatea stilistică a textului patapievician, izbesc două mistificări specifice „inteligențelor” confuze. Fenomenul a fost descris, percutant, încă din 1935, de Mihai Ralea. Într-un eseu inclus în volumul Valori, Ralea definea inteligența ca puterea de a evita confuzia punctelor de vedere. Ilustra afirmația cu scena petrecută între cele două studente de la Fizică. Fetele disputau aprins o problemă. La un moment dat, cea care nu mai avea argumente a izbucnit în plâns, zicând răzbunătoare: Așa-mi trebuie mie dacă stau de vorbă cu o tuberculoasă!
Să se observe că toți aceia care nu au argumente și-și imaginează că le au, deviază brusc de la dialog și sfârșesc, triumfători, prin a pune etichete. D-l Patapievici a găsit rapid una pentru Caragiale (corect politic) și alta pentru Eminescu (incorect politic). Cu ani în urmă, ideologii proletcultului uzaseră de alte etichete (dar tot din sfera „incorectitudinii”): reacționar, paseist, antisemit etc. Iar dacă ne întoarcem la Caragiale, pe care, în chip fraudulos, Patapievici îl opune lui Eminescu, vom descoperi că și autorul Scrisorii pierdute a fost un „incorect politic”, și încă unul nimicitor pentru lipsa de inteligență a unora dintre contemporani. Oare, ca să dăm doar un exemplu, ridiculizarea „progresului cu orice preț” nu era o dură atitudine „incorectă politic”? În acest caz, îndrituit să vorbească despre valori era Mihai Ralea, iar nu H.-R. Patapievici, care pretinde a reprezenta „tabla de valori acceptate”. De cine „acceptate”? De impostori?
Crede că mai triumfă Patapievici și comilitonii „demascând”, cu ironie internaționalistă, sintagma poet național. Știm că de la Manifestul Partidului Comunist (1848) încoace tot ce este național le stă în gât autorilor de utopii globaliste. Cum să nu se plângă, precum studenta de la Fizică, de „naționalismul” lui Eminescu, echivalentul „tuberculoasei” din 1935? S-o creadă „corecții” că englezii se vor lepăda de Shakespeare (numit chiar de Eminescu poet național) al Albionului, s-o creadă că germanii se vor lepăda de Goethe („poet național și educator național”, cum l-a numit Fritz Martini), s-o creadă aceiași că americanii se vor lepăda de Walt Whitman (numit de Harold Bloom „poetul național” al Statelor Unite) etc. În fine, s-o creadă noii ideologi că românii se vor lepăda de poetul lor național!
Cartea de față (care valorifică texte risipite prin reviste sau din Eminesciene, 2012, altele inedite) își propune să facă o concesie „corecților politici“: să arate de ce Eminescu este incorect politic. Și asta deoarece un domn ca Patapievici s-a grăbit să pună diagnosticul, dar uitând, în izbucnirea sa în bocet, să și-l argumenteze. Îi venim, aici, în ajutor.
Ne cerem iertare de la părintele-scriitor Ștefan Baștovoi că am parafrazat, în oglindă, titlul unei cărți a dumisale din 2010: Diavolul este corect politic.
Diavolul, da! Însă nu și Eminescu!

Theodor Codreanu

Disponibilă și la Librăria Sophia .  Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

Despre Theodor Codreanu

A fost nascut la 1 aprilie 1945 in satul Sarbi, com. Banca, jud. Vaslui. Parintii sai, Iordachi si Tinca erau tarani. Dupa studiile medii, a terminat cursurile Facultatii de Filologie, sectia Limba si literatura romana, la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iasi (1965-1970). Este profesor de limba si literatura romana, titular la Liceul Teoretic „Cuza Voda” Husi, jud.Vaslui si in invatamant de peste 30 de ani. Si-a dat gr. didactic I si doctoratul in filologie in 2001. Este casatorit si are 2 copii : Teolin si Dragos. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, membru al Societatii Scriitorilor „C.Negri” din Galati, membru al Academiei Internationale „M.Eminescu” din India cu sediul la Calcutta, membru al Centrului Academic International „M.Eminescu” din Chisinau, Republica Moldova. Este un reputat cercetator in literatura beletristica, istorie si critica literara, publicistica, istorie, filosofie. Activitatea sa in didactica si cercetare metodico-literara este recunoscuta. A functionat la scolile din mediul rural Orgoesti (com. Bogdanesti – Vaslui) si Dodesti (com.Viisoara – Vaslui), apoi, prin concurs, la Liceul „Dimitrie Cantemir” Husi si din 1978 pana in prezent, la Liceul teoretic „Cuza Voda” Husi. De-a lungul anilor, a fost sef de catedra, iar dupa 1980 – responsabil al Cercului Pedagogic nr.1 din zona Husi al profesorilor de limba si literatura romana si metodist din partea Inspectoratului Scolar al judetului Vaslui. A facut parte, in doua perioade, din Comisia Nationala a Concursului de limba si litaratura romana „M.Eminescu”. Autor a zeci de articole pe teme pedagogice si metodice publicate in „Tribuna Scolii”, „Cronica”, „Astra”, „Luceafarul”, „Vremea noua”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Scanteia”, „Convorbiri literare”, etc. Autor de editii in colectii scolare din opera lui I.L.Caragiale si G.Bacovia, la editurile Porto-Franco, Galati si Institutul European din Iasi. Volume publicate : „Marele zid” (roman, Ed. Junimea, Iasi 1981); „Eminescu – Dialelctica stilului” (eseu critic, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1984); „Modelul ontologic eminescian” (Ed. Porto-Franco, Galati,1992);”Istoria Husilor” (Ed. Porto-Franco, Galati,1995); „Provocarea valorilor” (Ed. Porto-Franco, Galati,1997); „Dubla sacrificare a lui Eminescu” (trei editii 1997-1999); „Varvarienii” (roman, Ed. Porto-Franco, Galati,1998); „Eseu despre Cezar Ivanescu” (Ed. Macarie, Targoviste, 1998); „Controverse eminesciene” (Ed. Viitorul Romanesc, Bucuresti-2000); „Fragmentele lui Lamparia” (Fundatia Scrisul Romanesc, Craiova-2002); „Complexul Bacovia” (Ed. Junimea, Iasi-2002). Colaboreaza cu presa in peste o mie de articole, studii, cronici, recenzii, eseuri, in majoritatea revistelor din tara si in publicatii din Republica Moldova, Iugoslavia, S.U.A.; A primit numeroase premii, medalii, distinctii: Medalia jubiliara Eminescu – 150, acordata prin brevet si decret prezidential semnat de presedintele Emil Constantinescu in anul 2000; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova si Premiul Societatii Scriitorilor „C.Negri” din Galati pentru volumul „Modelul ontologic eminescian”; Premiul National „M.Eminescu” – Suceava, 2000, pentru volumul „Dubla sacrificare a lui Eminescu”; Premiul revistei „Literatura si arta” din Chisinau, anii 1998-2000; Diploma de Onoare pentru merite in invatamant inmanata de Inspectoratul Scolar Vaslui 2001; nominalizat „Om al anului international-2001” de catre The International Biographical Centre din Cambridge, Marea Britanie, pentru 30 de ani de activitate cultural-literara si inclus in Dictionarul personalitatilor contemporane – Who is Who in the 21st Century. Este Cetatean de Onoare al Municipiului Husi, din 2001.

Dialogurile unui „provincial”

Cele două decenii de „liberă circulație” […] n-au avut nici o urmare spectaculoasă asupra scriitorului român. În primul rând, nu i-a dat geniu, fiindcă geniul nu depinde de mediul social. Dimpotrivă, această libertate l-a dezavantajat, fiindcă l-a dezgolit de aura pe care se iluziona că o are în regimul comunist. Revoluția a dat o lovitură năprasnică intelighenției românești. Dacă înainte scriitorul era anihilat, pietrificat de ideologie, acum ideologia se lăbărțează fără opreliști în destinul său. Și atunci, și acum, scriitorul are succes în măsura în care se supune comandamentelor ideologice. El a trecut de la marxismul ceaușist la neomarxismul „corectitudinii politice”. Numai așa poate ajunge un răsfățat în mass-media, diriguitor de opinie publică, șef de instituții culturale, premiat, academician, decorat cu înalte distincții republicane etc. În ce mă privește, am sperat că libertatea pe care mi-am asumat-o în anii comunismului va avea consecințe asupra „libertății” postdecembriste. Numai că această libertate e din ce în ce mai mult spulberată de libertinajul fără margini, oglindă a lipsei statului de drept. Singura șansă a unui intelectual, oriunde pe mapamond, este să rămână prieten al adevărului.

Theodor Codreanu

În curând și la Librăria Sophia . Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

A apărut cartea

«Refuzul sfințeniei» scrisă de Mugur Vasiliu

Refuzul sfințeniei

sau despre ortodocșii și paradocșii de noi

Exerciții de oceanografie ortodoxă

În fiecare zi avem această oportunitate, avem acces la calea sfințeniei, putem porni pe drumul spre sfințenie.
Trecem răscrucile drumurilor, alegându-l de fiecare dată pe celălalt, fără să ne pese unde ne ducem.
Mersul nostru a pierdut calea dreaptă – oricare dintre drumuri ne poate părea cel drept. Și totuși în fiecare răscruce unul dintre drumuri este cel drept. Nu facem altceva în fiecare zi decât să refuzăm acest drum, mai mult sau mai puțin explicit, mai mult sau mai puțin conștient. Refuzul sfințeniei este integral opera modernității, a pseudo-modernității, sau poate cu o expresie mai potrivită a post-umanității.
Post-omul poate refuza, din vocația sa de apartenență la clasa sau la regnul modern sau post-modern – și nu la cel dumnezeiesc -, poate refuza – și o face – singura sa salvare: mântuirea.

Disponibilă și la Librăria Sophia.  Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

A apărut cartea

«Raportul orbului» scrisă de Mugur Vasiliu

Raportul orbului

Exerciții de oceanografie ortodoxă

Mult trâmbițata criză mondială nu este altceva decât începutul unei revoluții mondiale ce se desfășoară atipic pentru noi, în afara tiparului pe care noi deja îl cunoaștem din experiență (experiența noastră de câteva decenii).

O numim revoluție într-un mod impropriu, căci este vorba de fapt despre o disoluție – cel puțin în ceea ce ne privește. Mai precis este un fenomen ce are în vedere – după planuri și statute foarte exacte în care se vorbește despre pești, vărsători, ere noi, o nouă ordine mondială, egalități, fraternități, libertăți ș.a.m.d. – întoarcerea omului pe o altă cale, mai exact întoarcerea feței omului contemporan de la Hristos.

Acest demers este în plină desfășurare și are scopuri explicit înscrise în documentele de bază ale iudeofrancmasoneriei – indiferent dacă cei mai mici dintre masoni au sau nu habar de ceea ce li se petrece. E vorba despre punerea în practică a unei doctrine ce s-a dezvoltat ca o plagă în ultimele secole.

Ținta este clară: înlocuirea, alungarea omului îndumnezeit, înduhovnicit; sfârșitul „erei creștine“, alungarea lui Hristos.

Disponibilă și la Librăria Sophia. Pentru comenzi completați formularul de contact, în care vă rugăm să precizați cartea pe care o doriți.

Mugur Vasiliu (n. Bacău, 9 martie 1965) Biografie Facultatea de Litere, secţia română-engleză, Universitatea din Bucureşti, promoţia 1991; Doctorand al Universităţii din Bucureşti, Catedra de literatură – specializarea Ştiinţe filologice, cu lucrarea “Prolegomene la o nouă hermeneutică a textului folcloric” 1991-Muzeul Ţăranului Român, secţia de cercetare ştiinţifică în antropologie culturală; 1998-Guvernul României, Departamentul Informaţiilor Publice, Subsecretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni; 1999-Guvernul României, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni; 1999-Ministerul Învăţământului “ Centrul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, Departamentul de Cercetare şi Documentare; 2001-Editura Christiana; 2001-Radio România Tineret; 2002-Editura SCARA; 2003-B1 TV; 2003-Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere “ Cursul de Comunicare interculturală “ Folclor; 2004-Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere “ Cursul de Comunicare interculturală “ Folclor. Funcţii deţinute: Cercetător ştiinţific în antropologie culturală în cadrul Muzeului Ţăranului Român; Director al revistei ”Scara” editată de Asociaţia Română pentru Cultură şi Ortodoxie; Subsecretar de stat Guvernul României, Departamentul Informaţiilor Publice; Secretar de stat Guvernul României, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare; Director de studii Centrul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, Departamentul de Cercetare şi Documentare; Director al întâlnirii românilor de pretutindeni, Sibiu 2000 “ ROMFEST 2000; Director de editură – Editura Christiana; Realizator al emisiunii săptămânale radio (în direct) “ Moralia; Realizator al emisiunii săptămânale de cultură (în direct) “ 100 DE MINUTE PE CALEA VICTORIEI “ B1 TV. Activităţi în cadrul Muzeului Ţăranului Român: Cercetări de teren:- Săpânţa, Maramureş, 1991, 1992 – Mănăstirea Putna, 1992 – Mănăstirea Râmeţ, 1992 – Mănăstirea Horezu, 1992 – Scheii Braşovului, 1993 – Bărăgan, Ialomiţa-Constanţa, 1993 – Dobroteşti, Teleorman, 1992, 1993, 1994 – Brăneşti, Ilfov, 1994, 1995 – Liteni, Suceava, 1995 – Pietroasele, Buzău, 1995, 1996 – Tescani, Bacău, 1996, 1997 – Plopşor, 1997 Expoziţii – “Crucea” “ expoziţia permanentă a muzeului – Expoziţia “Crucea “ semn şi materie”, Paris, 1994 Activităţi în cadrul Guvernului României: Elaborarea si editarea celor 10 Programe de acţiune pentru fluidizarea relaţiilor statului român cu comunităţile româneşti din lume; Elaborarea unei strategii coerente de colaborare şi conlucrare cu românii din lume “ Întru apărarea comunităţilor româneşti din lume; Elaborarea Hotărârii de Guvern pentru înfiinţarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare; Înfiinţarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare; Vicepreşedinte al Subcomisiei pentru minorităţi la Tratativele de la Budapesta 1998, în a doua sesiune a Comisiei Mixte Bilaterale Româno-Maghiare; Elaborarea şi popularizarea în mediile politice şi administrative româneşti a unei prezentări a situaţiei reale a comunităţilor româneşti din Ungaria “ Raport privind situatia comunităţii româneşti din Ungaria; Organizarea primei întâlniri a celor mai importanţi jurnalişti din România şi Basarabia, la Chişinău – decembrie 1998. Colaborări în publicistică: “Glasul” ” ziarul Ligii studenţilor, 1991; Monografia ”Dobroteşti, un sat din Teleorman”; Volumul ”Picu Pătruţ”; Revista Muzeului Ţăranului Român, ”Rosturi”, 1992; “Scara “ revista de oceanografie ortodoxă”, 1996; Cotidianul ”Flux”, din Basarabia, 1998-2004; “Curierul naţional”, 2004 Colaborări în domeniul filmului şi televiziunii: Televiziunea naţională “ 1990-1993 Fundaţia Arte Vizuale ” 1996, 1997 Pro TV “ 1995 Video Est “ 1997, 1998 B1 TV “ 2002,2003 Naţional TV “ 2004 “ realizatorul emisiunii TalkShok Filme Autor al filmelor documentare:”Mumele”, 1995; “Tonel şi Vieru sau despre rostul cântării”, 1996; “Lumea pe dos sau despre rostul carnavalului”, 1998 Distincţii Premii obţinute de filmul ”Tonel si Vieru”: Premiu de regie- Festivalul de film documentar Etnos, Bacău, 1996; Premiul CNC, Festivalul de film de la Tg. Mureş, 1996; Premiul Non Fiction- Festivalul de film de la Tg. Mures, 1996; Premiul British Council- Festivalul de film antropologic Sibiu, 1996; Premiul special al Uniunii Asociaţiilor Realizatorilor de Film din România, Festivalul Dakino- Bucureşti, 1997; Premiul Asociaţiei Profesioniştilor din Televiziune, 1997; Selecţionări: Festivalul de la Gyor, Ungaria, 1997; Festivalul de film documentar Cinema du Reel- Paris, 1997 Lucrări publicate “Mihai Eminescu. Mărturie despre mine însumi”, 2002; ”Mâna Arhanghelului Mihail. Lecţia de anatomie teandrică”, 2002; ”Despre Zbor şi Moarte”, 2002 Activitate Membru fondator al Ligii Studenţilor din România, 1989-decembrie Membru fondator şi organizator al Pieţei Universităţii, aprilie-iunie 1990 Membru fondator al Mişcării pentru România, 1992 Membru fondator şi preşedintele Asociaţiei pentru cultură şi ortodoxie Directorul întâlnirii românilor de pretutindeni, ROMFEST 2000, Sibiu.

sursa: axa.info.ro