CUM S-A AJUNS LA MÂNDRIA CURCUBEU
Un articol de Cristian Niculescu
(Textul a fost scris în iunie 2019 și este foarte actual in aceste zile.)
La care marș participați azi, la Bucharest Pride sau la cel al Normalității?
GAY-PRIDE/NEW YORK
Nu strică puțină istorie ca să ne amintim cum a ajuns homosexualitatea singura boală din lume scoasă din nomenclator printr-un vot politic, fără o concluzie științifică.
La începutul anilor 70 lumea se afla într-o agitație revoluționară din cauza drepturilor civile și egalitarismului promovate cu furie socială. SUA și Europa se confruntau cu mișcarea flower-power, cu revoltele antirasiale, respectiv cu cele studențești. Societatea occidentală, bazată pe valori conservatoare și abia așezată pe drumul prosperității după WW 2, se confrunta cu explozia libertății sexuale. A fost momentul propice pentru declanșarea ofensivei gay&lesbian în America.
Presiunea principală s-a centrat pe Asociația Americană de Psihiatrie APA), pentru că homosexualitea era listată ca boală mintală. Promotorii LGBT au recurs la strategii impresionante de PR, speculând că printre psihiatri se aflau și gays. Unul dintre aceștia a apărut la un simpozion al colegilor, complet deghizat pentru a nu fi recunoscut, și a spus: ”Sunt homosexual. Sunt psihiatru”. Apoi a pledat pentru delistarea homosexualității din nomenclatorul tulburărilor psihiatrice.
În 1973, după ani de dispute profesionale încinse și indecise, conducerea APA a decis să-i scoată pe gays din ”Diagnostic and Statistical Manual of Psychiatric Disorder”.
Enervați de abuzul conducerii și atitudinea neprofesională, medicii din opoziție au cerut și impus ca membrii APA să voteze pro sau contra deciziei. La final 58% dintre cei 10.000 de psihiatri APA au votat pentru – atenție! – delistarea homosexualității ca boală mintală, dar păstrarea ei ca ”perturbare a orientării sexuale”.
Prin votul din 1973, pentru prima dată în istorie, o polemică științifică a fost rezolvată cu mijloace politice, fără cercetări, dezbateri și demonstrații aprofundate. Așa ceva s-a mai pomenit o singură dată în istoria științei: Uniunea Astronomică Internațională a votat că Pluto este planetă, în 2006. Un vot care n-a influențat viața vreunui om de pe planeta Terra.
Psihiatrii americani au fost bine intenționați în parafarea compromisului lor istoric. Ei s-au lăsat antrenați de o ideologie agresivă și au negociat cu lobbyul LGBT, pentru a elimina blamul social și discriminarea la care era supusă o categorie de cetățeni.
Dispariția homosexualității, ca patologie ce necesita tratament, a dus și la dezincriminarea juridică a acesteia, ca infracțiune sexuală. De aici încolo, din aproape în aproape, drumul era deschis pentru promotorii libertăților LGBT.
Ca urmare ”perturbarea orientării sexuale” a primit ulterior altă denumire
de la APA, de ”homosexualitate egodistonică”. Iar acest ultim diagnostic dispare definitiv în 1987.
În fine, în 1990 Organizația Mondială a Sănătății elimină homosexualitatea din Clasificarea Internațională a Bolilor.
Extrem de relevant pentru votul din 1973 este dialogul a doi dintre corifeii APA despre votul organizației, într-un interviu pro&contra, publicat în New York Times ( 23 dec. 1973): Robert Spitzer, profesor de psihiatrie clinică în Columbia și membru în conducerea APA și Irving Bieber, profesor de psihiatrie clinică la New York Medical College și președinte al comisiei de cercetare privind homosexualitatea.
Dr.Spitzer: ”Chiar dacă nu o mai considerăm o tulburare psihiatrică, nu spunem că homosexualitatea este normală sau că este la fel de optimă sau valoroasă ca heterosexualitatea. Sunt de acord cu Freud că s-a întâmplat ceva în dezvoltarea instinctului sexual, care face ca o persoană să devină incapabilă sau dezinteresată să funcționeze heterosexual. Trebuie să recunoaștem că persoanele nemulțumite de sentimentele lor homosexuale au o tulburare psihiatrică. Însă această schimbare va face ca homosexualii să beneficieze de tratament atunci când doresc, fără ca homosexualitatea lor să fie deranjată”.
Dr.Bieber: ”Nu există nicio îndoială în mintea mea: fiecare homosexual trece printr-o etapă inițială de dezvoltare heterosexuală. La toți homosexualii a existat o perturbare a dezvoltării hetero normale, ca urmare a temerilor care produc anxietate și inhibiții ale funcției sexuale (…) De aceea consider că homosexualitatea este un prejudiciu provocat de frica psihologică și trebuie să fie în nomenclatorul psihiatric”.
Ambii psihiatri sunt de acord că homosexualitatea nu este o boală mintală, dar că rămâne o perturbare tratabilă. Azi ar fi inacceptabilă această opinie, lobyy-ul LGBT i-ar desființa pe Spitzer și Bieber.
sursa: Cristian Niculescu / facebook
Bucovina Profundă 
Există o istorie, a faptelor impotriva firii si împotriva firescului, consemnată în Vechiul Testament. Si anume: 1) Potopul , 2 ) Sodoma şi Gomora.
Prima oară a fost stârpit nefirescul prin apă.
A doua oară a fost oprit prin foc şi pucioasă.
În prezent se încearcă redefinirea firescului prin prisma normalului si, dat fiind faptul că normalul se definește impropriu prin comun, de fapt se bagă in mentalitatea generatiolor in creştere, încet, treaptă cu treaptă, cum că ceea ce se petrece, devenind comun, se definește ca normal. În concluzie, (firescul )se perverteşte prin (normal).
Si până la urmă e firesc să se petreacă ceea ce se petrece , de vreme ce ne identificăm ca popor cu (sintagma):” O Românie normală ” fără a fi cunoscut sau măcar ştiut normele care aveau să se implementeze. Intr-un procent declarat de 66.6 % asta am ales. Asa încât, consider că ceea ce se petrece ( fără a se considera osândire ) este precum vorba lu (Chioru’), :” În 25 de ani de pârnaie am învățat că fiecare primeşte ceea ce merită. Trebuie dar, sa ne asumăm si să mergem înainte; ” că înainte era mai bine”.
ApreciazăApreciază
Comentariu de Cristi — 16 august 2021 @ 18:50 |