Copiii români răpiți de statul finlandez

Platforma civică ÎMPREUNĂ în apărarea copiilor Cameliei Smicală

CĂTRE, 
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE DIN ROMÂNIA
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, DL. KLAUS WERNER IOHANNIS

Subsemnații JALASKOSKI JOHAN MIHAIL născut la data de 06.01.2006 și JALASKOSKI MARIA ALEKSANDRA născută la data de 25.01.2007, în nume personal, vă înaintăm prezenta

NOTIFICARE
prin care vă solicităm să procedați de urgență la repatrierea noastră, având în vedere condițiile umilitoare la care suntem supuși în Finlanda, unde subsemnații Jalaskoski Johan Mihai și Jalaskoski Maria Aleksandra suntem închiși împotriva voinței noastre în centre de plasament și suntem separați în mod forțat și împotriva voinței noastre de mamă și familia maternă. 

În fapt, în data de 15.06.2016, instanța de judecată din Finlanda a reținut în mod definitiv că domiciliul nostru este la mamă – Jalaskoski Mihaela Camelia – însă, în ciuda acestei hotărâri judecătorești, în vigoare și nemodificată nici în prezent, serviciul de asistență socială din cadrul Primăriei Tampere – localitatea din Finlanda unde aveam la acel moment reședința – ne ridică forțat în condiții de violență extremă, lucru probat și de înregistrarea video de la acel moment, și ne internează, împotriva voinței noastre și a mamei noastre ce deține drepturi depline în relația cu noi, în centre de copii diferite.

De atunci și până în prezent am solicitat de nenumărate ori să fim audiați de către un judecător din Finlanda, în virtutea dreptului pe care îl avem în acest sens atât potrivit legii finlandeze, cât și potrivit Convenției privind drepturile copilului, precum și Regulamentului CE 2201/2003.

Neexistând nicio procedură de judecată în privința noastră, a celor doi minori, neexistând nicio hotărâre judecătorească a vreunei instanțe de judecată în ceea ce privește ținerea noastră forțată închiși în centre, ne este refuzat dreptul de a fi audiați de un judecător, răspunsurile Ministerului de Justiție din Finlanda fiind exclusiv în sensul că numai Primăria din Tampere are competență să dispună orice măsură în ceea ce ne privește. 

Mai mult decât atât, printr-un avocat, am solicitat în luna mai, din nou, să fim audiați de urgență de o instanță de judecată din Finlanda, precum și să înceteze de urgență măsura plasamentului nostru în centrele de copii. Nici până astăzi cererea noastră nu a primit vreun termen sau vreo soluționare, autoritățile din Finlanda afirmând un singur lucru: competența exclusivă a primăriei Tampere în ceea ce ne privește.

Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, cetățenilor români le este garantat atât dreptul de a călători în străinătate, cât și acela de a reveni oricând în țară, iar potrivit tezei a doua din această dispoziție legală, nicio autoritate română nu-i poate interzice, în nicio situație, unui cetățean român să se întoarcă pe teritoriul României.

Potrivit Regulamentului CE 2201/2003, punctele 12 și 13 din preambul, interesul superior al copilului este acela care dictează competențele, iar competența generală stabilită de art. 8 din același Regulament se referă doar la reședința obișnuită a copilului, și nu la aceea forțată cum este cazul nostru, care suntem închiși în centre de copii, având reședința forțată, iar nu obișnuită în Finlanda, situație în care, dimpotrivă, înțelegem să ne prevalăm de domiciliul nostru din Piatra Neamț.

Potrivit art. 12, 13, 14 și 15 din Convenția privind drepturile copilului, copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, are dreptul de a fi ascultat, iar noi, deși solicităm de atâția ani repatrierea în familia extinsă a bunicilor noștri din Piatra Neamț, suntem refuzați de statul român cu argumentul halucinant oferit de autoritățile din Finlanda și anume că am avea reședința obișnuită în Finlanda și că, deci, instanțele din Finlanda sunt competente, deși noi nu avem reședința obișnuită în Finlanda, ci suntem prizonieri, închiși forțat de acest stat, în centre de plasament, împotriva voinței noastre. 

Astfel, vă somăm, domnule Președinte și domnule Ministru al Afacerilor de Externe, să dispuneți repatrierea noastră de urgență, noi fiind cetățeni români cu drepturi ale omului încălcate în Finlanda, în condițiile deținerii unui domiciliu legal în România, la bunicii noștri, în Piatra Neamț, str. Petru Rareș nr. 63, bl. A4, sc. A, et. 4, ap. 34, jud. Neamț, deținerii cetățeniei române și aflării noastre în pragul neputinței totale de mai face față regimului de tortură psihică la care suntem supuși, realizată inclusiv prin separarea noastră de mama, singura care ne-a apărat de vătămările fizice și psihice cauzate nouă de-a lungul timpului de tatăl nostru.

În situația în care ni se întâmplă ceva, autoritățile din România, care ne-au abandonat atâția ani în ciuda strigătelor disperate ale noastre și ale mamei noastre, sunt direct răspunzătoare pentru cele ce vor urma.

Domnule Președinte și domnule Ministru al Afacerilor de Externe, împuternicim prin prezenta, în mod public, pe bunicii noștri, Lucia și Radu Smicală, ca în cazul dispariției noastre sau vătămării noastre fizice sau psihice iminente raportat la regimul de tortură psihică la care suntem supuși, să exercite toate acțiunile patrimoniale împotriva dumneavoastră și a statului român pentru vătămarea gravă ce ni s-a adus nouă și mamei noastre.

Așa să ne ajute Dumnezeu pe toți!

Petenți, 
JALASKOSKI JOHAN MIHAIL

JALASKOSKI MARIA ALEKSANDRA

Asistați de
Platforma civică ȊMPREUNĂ

Avocați: 
av. Buzgar Adriana Lucia, 
av. Cremene Dragoș – Petru, 
av. Poștă Dan, 
av. Duca Diana-Livia, 
av. Flenchea Mioara, 
av. Sandu Nicolae, 
av. Lăbunț Maria
av. Săcrieru Ana-Corina

Aici găsiți filmarea răpirii. Minunata lume nouă in acțiune. Brute finlandeze spălate ideologic pe creier.

Citiți si articolele de mai jos:

•  Ambasada României din Finlanda: poziție oficială în cazul doctoriței Smicală!
• Coşmarul unei doctoriţe române în Finlanda. Angajaţii statului nordic i-au smuls copiii din braţe: „Am vrut să-i apăr cu corpul meu. Mi-au fost rupte coastele“

Mesagerul de Neamt:

Preluarea copiilor doctoriței Camelia Smicală, acum Jalaskoski, de către autoritățile finlandeze se află în atenția Ambasadei României la Helsinki. Medicul, stabilit în Tampere, are o fată de 16 ani dintr-o căsătorie anterioară, și doi copii de 6 și 7 ani, al căror tată este un om de afaceri finlandez. După divorțul părinților, cei doi copii mici au rămas în îngrijirea mamei, însă tatăl lor a făcut o plângere în instanță și a cerut custodia completă, pe motiv că mama ar avea de gând să-i aducă în România.

” Locuiesc din 2005 in Finlanda si lucrez din 2008 ca medic in Finlanda,Tampere”, a scris Camelia Jalaskoski în mail-ul trimis Mesagerului de Neamț .M-am casatorit cu un cetatean finlandez, Petri Jalaskoski, care m-a agresat incepanad cu 2006 ,atat fizic, cat si psihic. In 2007 a incercat sa ma omoare prin strangulare. Am primit certificat medico-legal care atesta agresiunea si am fost dusi la o casa de siguranta. In 2010 a fost o noua tentativa de omor, in urma careia am divortat si m-am mutat cu copiii in alt oras.

In tot acest timp, politia finlandeza a refuzat sa cerceteze agresiunea, nu am primit translator , fostul meu sot a fost folosit ca traducator . Timp de 8 ani protectia copilului si poliția finlandeza au refuzat sa ne asculte. Tatal copiilor nu a platit niciodata pensie alimentara si toti oficiali finlandezi ne-au agresat psihic,din motive de rasism, aparand tatal care ne-a agresat. Sistemul juridic finlandez a aparat tatal, lui i s-a dat avocat din oficiu. Eu nu am primit avocat si nici copiii.

Copiii au refuzat sa-si vada tatal agresor si ca urmare,sistemul juridic finlandez m-a obligat sa platesc amenzi uriase, chiar daca eu nu m-am opus relatiei tata-copii. Cei trei executori judecatoresti care au venit la noi acasa nu au prezentat nicio hartie oficiala ci ne-au agresat pe mine si pe copii. Copiii au fost dusi la casa de copii, fara nicio hotarare oficiala. Nu ma pot apara pentru ca nu stiu despre ce este vorba, nu am primit nici o hotarare oficiala si nimeni nu mi-a prezentat nici un argument.

Legea finlandeza spune ca si copiii trebuie ascultati, nu ai voie sa obligi in nici un fel copiii. Scoala, psihologul copiilor si alti oficiali au prezentat rapoarte din care reiese cum ca sunt foarte bine ingrijiti, foarte fericiti si bine educati.

Consider ca timp de 10 ani,oficialitatile finlandeze ,din motive rasiste, au incalcat toate drepturile omului in cazul nostru ,precum si legile finlandeze.

Cer ajutorul statului roman

Camelia Jalaskoski (Smicală)”.

• activenews.ro:

Liderul Platformei Împreună: O întreagă țară ar trebui să fie în mijlocul piețelor publice, să-și urle tristețea și revolta în fața unui stat care a încetat să-și mai apere cetățenii

Scriitorul Mihai Gheorghiu, președintele Platformei Civice ÎMPREUNĂ, a participat sâmbătă, 27iulie 2019, la un „protest în apărarea copiilor români desconsiderați de autorități” în Piața Universității din Capitală. Deși inițial manifestarea fusese anunțată ca un gest de sprijin pentru Sorina din Baia de Aramă și pentru copiii Cameliei Smicală din Finlanda, ecoul uciderii Alexandrei la Caracal a completat durerea participanților la protest.

„Să ne dezîmpietrim inimile în fața suferinței copiilor, în fața suferinței Sorinei, în fața suferinței copiilor Smicală , care de atâția ani, lipsiți de mamă, stau în centre de plasament și suferă tortura psihologică a așa-zisului serviciu de protecție a copiilor din Finlanda. Suferința lor nu se va sfârși dacă solidaritatea noastră nu crește. Suferința lor nu se va opri dacă inima noastră nu începe să bată în ritmul inimii lor. Suferința lor nu va înceta dacă noi nu vom spune politicienilor, statului român, că lucrurile trebuie să se oprească”, a declarat sâmbătă Mihai Gheorghiu, citat de Știri pentru Viață.

Președintele Platformei Civice Împreună a pomenit și pe cel mai recent copil care n-a fost apărat de autoritățile române, minora Alexandra Măceșanu. Fiind răpită de un criminal din Caracal, deși a reușit să sune de trei ori la numărul unic de urgență, nu a fost localizată cu precizie, astfel încât Poliția a ajuns 18 ore mai târziu la casa unde fusese sechestrată.

„Când ne-am propus să facem acest miting, cine putea să știe că o nouă tragedie se va întâmpla în această țară și că un copil va suferi atroce? (…) O întreagă țară ar trebui să fie în mijlocul piețelor publice, să-și urle tristețea și revolta în fața unui stat care a încetat să-și mai apere cetățenii”, a declarat Mihai Gheorghiu cu referire la crima de la Caracal.

„Ce poate fi mai groaznic, ce poate fi mai înjositor, ce poate fi mai dureros – până la moarte – decât să nu-ți poți ajuta copilul?”, a întrebat retoric președintele Platformei civice Împreună sâmbătă la protestul bucureștean de apărare a copiilor români desconsiderați de autorități.

„Dacă celor pe care i-am ales nu le pasă de sufletele copiilor noștri, noi nu putem fi numiți oameni dacă nu suntem alături de familiile care-și pierd copiii și alături de copiii în suferință. (…) Am stat zile întregi cu televizorul deschis, ca să înțeleg ce se întâmplă cu Sorina și nu voi uita niciodată expresia suferinței sale și violența cu care a fost luată din mijlocul familiei ei. (…) Când nu mai putem să ne apărăm copiii, nu mai putem să ne apărăm nici țara și nu mai avem nici viitor ca popor. Să nădăjduim totuși că nu se va întâmpla acest lucru și că puterea noastră de a fi uniți, puterea noastră de a nu pleca cu mintea și cu sufletul din această țară va fi mai mare decât deznădejdea, individualismul și lipsa de speranță. (…) Să mergem înainte apărându-ne copiii, apărându-ne și țara, apărându-ne și nădejdea într-un viitor mai bun!”, a îndemnat scriitorul Mihai Gheorghiu.