Anul 2017 se apropie de final. Cu ce ganduri parasesc acest an? Privind in urma, bag de seama ca aproape tot anul a fost un soi de lupta oarba. Nimeni nu se intelege cu nimeni. Traim cumva intr-o societate post Turnul Babel. Pentru cine nu este familiarizat cu povestirea biblica, o voi rezuma pe scurt. Biblia ne spune : Tot pământul avea o singură limbă şi aceleaşi cuvinte.Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în ţara Şinear şi au descălecat acolo.Şi au zis unul către altul: „Haidem să facem cărămizi şi să le ardem bine în foc!” Şi cărămida le-a ţinut loc de piatră, iar smoala le-a ţinut loc de var.Şi au mai zis: „Haidem să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul şi să ne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţi pe toată faţa pământului.Domnul S-a coborât să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor.Şi Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur  popor şi toţi au aceeaşi limbă, şi iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce şi-au pus în gând.Haidem să Ne coborâm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora!Şi Domnul i-a împrăştiat de acolo pe toată faţa pământului, aşa că au încetat să zidească cetatea.De aceea, cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pământ şi de acolo i-a împrăştiat Domnul pe toată faţa pământului.

Interesant este faptul ca de data aceasta povestirea apare si pe niste tablite antice cu scriere cuneiforma, datand de acum 5000 de ani, tablite ce sunt studiate de oamenii de stiinta, ele fiind puse la dispozitia lor de catre un om de afaceri norvegian.

Revenind la vremurile actuale, poate ca intr-un fel sau altul Turnul Babel este construit.   Vorbim toti aceeasi limba, engleza a devenit de circulatie internationala, si chiar daca nu vorbesti engleza, ceea ce doresti sa comunici lumii, poate fi tradus in orice limba printr-o simpla apasare de buton. Vorbim deci toti, transmitem, vrem sa ne facem auziti, comunicam. Cat mai mult, cat mai de-a valma. Suntem indemnati sa spunem la ce ne gandim, astfel in social media, apare in pagina eterna intrebare: Ce este in mintea ta? Printr-un reflex Pavlovian, varsam tot. Aproape tot. Poate ca de cele mai multe ori, mai mult decat este nevoie. Spunem ce facem, ce am facut, unde suntem, cu cine, cum ne simtim, ce simtim vis-a vis de un lucru sau altul, pareri, impresii, idei, opinii, totul curge prin acel mic camp in care scriem. Punem si fotografii, ca sa fie cat mai clar. Nu as spune toate acestea, daca eu insumi nu as fi victima acestui sistem.

Si pentru ca era consumerismului ne induce tuturor ca “avem dreptate”, ca suntem speciali, frumosi, destepti, valorosi, fiecare se lupta cu indarjire sa demonstreze sau sa isi demonstreze lui insusi ca asa stau lucrurile. Astfel, lupta oarba s-a pornit. Vorbim aceeasi limba dar nu ne mai intelegem. Nu se mai intelege aproape nimeni cu nimeni. Si daca inca se inteleg, inseamna ca nu au ajuns inca in punctul in care sa aiba o discutie in contradictoriu. Intai, am crezut ca este ceva specific Romaniei, stiut fiind ca suntem latini vulcanici. Dar, lucrurile stau cam la fel peste tot. In America, in Rusia, Germania, Franta, Italia, toti se cearta intr-una. De la incalzirea globala, la extraterestri, razboiul din Siria, drepturile minoritatilor sexuale, urmatorul candidat la alegeri, un film, o melodie, o culoare, vremea de afara, o fotografie, totul devine prilej de cearta. Sigur, pe unele teme suntem chiar asmutiti unii impotriva celorlalti, canalele media, si agitatorii profesionisti, facandu-si treaba cu brio.

Suntem turbati. De la un capat la altul, turbati. Ne luptam cei mai multi dintre noi pana la ultima picatura de sange, pe viata si pe moarte, de parca, intr-adevar viata noastra ar depinde de aceasta lupta. Nu stiu cat contam cu adevarat in ecuatiile politice sau sociale, cat conteaza parerea noastra de fapt, cert este ca asa suntem lasati sa credem. Nu ne mai dam insa seama ca, nu putem trai unii fara ceilalti, si ca, in momentul in care unii dintre noi vom fi invinsi, invingatorii nu ne pot pur si simplu omori. Sau pot? Aceste certuri interminabile coboara si intre prieteni, si chiar in familie. Ne aflam in cele mai multe cazuri pe pozitii antagonice, ireconciliabile. Caci, nu-i asa…ateii ar scapa de crestini, crestinii ar scapa de musulmani, musulmanii de evrei, evreii de toata lumea (asa circula zvonul), si la sfarsit vin iar ateii care ii considera tampiti pe toti, caci : ce buna ar fi o lume fara religie! Politica? S-ar sfasia intre ei. Cel putin unii, i-ar omori pe ceilalti. Privind din Romania, si plecand cu privirea la nivel Global, democratii, luptatorii pentru democratie, i-ar calca in picioare pe cei care nu sunt de acord cu ei. Invers, opozitia incepe si ea sa isi arate coltii, si rezultatele se vad. Lupta se ascute. Democratii incep sa foloseasca cenzura pentru ca vocea celorlalti sa nu se mai faca auzita. Motiveaza asta spunand ca sunt atacate drepturile omului. Opozitia la randul ei, din care si eu fac parte cumva, exagereaza la randul ei de multe ori. Apar tot felul de extremisti care ar omori de-a valma tot ce nu gandeste sau crede ca ei. Frustrare de ambele parti. Unii extremisti sunt mai buni pentru ca sunt de-ai nostri.

#Rezist contra PSD. # Resist contra Trump. Hillary contra Trump. Conservatori versus Democrati. Vin Refugiatii. Ce buni sunt refugiatii! Ce rai sunt refugiatii! Sunt numai doctori si profesori! Sunt numai teroristi! Ce cauta ei aici? Ce cautam noi peste ei, incat sa vina ei incoace? Din toata nebunia asta nu mai intelege nimeni nimic.Pamantul pare ca a devenit prea mic. Nu ca sa ne tina pe toti, ci ca sa ne tina ideile antagoniste. Cale de mijloc se pare ca nu mai exista. Globalizarea trebuie facuta cu orice pret. Probabil, fiecare generatie cu turnul sau Babel. Turnul inca nu s-a prabusit, dar limbile ni s-au incurcat. O balbaiala generala se aude, si nimeni nu are timp, chef sa mai inteleaga cuvintele. Zgomotul de fond primeaza. Al treilea razboi mondial nu il vad cu arme. Il vad cu mintile noastre sarite in aer de atatea ganduri si atatea contradictii. Arma fatala? Social Media. Aici ne simtim ca la bautura, cand dupa cateva pahare in plus, spunem poate si ce nu gandim. Fata in fata nu prea mai are nimeni chef sa stea, sa vorbeasca, sa discute. Mintile oamenilor sunt intr-un soi de hipnoza cand se afla fata in fata cu cineva. Ne certam virtual, ne scuipam virtual, ne batem virtual, ne injuram virtual, ne omorim virtual. Prin simple apasari de buton. Astept cu nerabdare 2018. La multi ani!